Șeful diplomației ucrainene cere accelerarea negocierilor de pace și spune că doar Trump poate intermedia o înțelegere

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a declarat că liderii ucrainean și rus trebuie să se întâlnească personal pentru a discuta cele mai dificile probleme rămase în negocierile de pace și că doar președintele american Donald Trump are puterea de a determina obținerea unui acord, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Ucraina dorește să accelereze eforturile pentru a pune capăt războiului care durează de patru ani și să profite de impulsul discuțiilor mediate de SUA înainte ca alți factori să intre în joc, cum ar fi campania pentru alegerile de la mijloc de mandat pentru Congresul american din noiembrie, a afirmat șeful diplomației ucrainene într-un interviu.


'Doar Trump poate opri războiul', a declarat Sîbiga pentru Reuters în biroul său din Kiev, aproape de râul Dnipro.

Dintr-un plan de pace în 20 de puncte care a stat la baza recentelor negocieri trilaterale, doar 'câteva' puncte rămân nerezolvate, a spus Sîbiga. 'Cele mai sensibile și mai dificile trebuie tratate la nivelul liderilor', a precizat el.

În chestiuni cheie, cum ar fi teritoriile, cele două părți par foarte îndepărtate. Rusia și-a menținut cererea ca Ucraina să cedeze restul de 20% din regiunea estică Donețk, pe care nu a reușit să îl ocupe în anii de război epuizant și de uzură - lucru pe care Kievul l-a refuzat cu fermitate. Ucraina dorește, de asemenea, controlul asupra centralei nucleare de la Zaporijie - cea mai mare din Europa - care se află pe teritoriul ocupat de Rusia.


În timpul unei a doua runde de discuții de pace trilaterale de la Abu Dhabi, săptămâna aceasta, nu a existat niciun semn de progres, deși joi a fost încheiat un schimb de 314 prizonieri de război - primul astfel de schimb din octombrie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat presei sâmbătă că SUA au propus o nouă rundă de discuții la Miami peste o săptămână, lucru cu care Kievul a fost de acord.

'Evaluarea mea este că avem impuls, este adevărat', a declarat Sîbiga, aflat în funcție din 2024, într-un interviu acordat vineri. 'Avem nevoie de consolidarea sau mobilizarea acestor eforturi de pace și suntem gata să accelerăm', a adăugat el.

La aproape patru ani de la invazia sa pe scară largă din februarie 2022, Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei - inclusiv Peninsula Crimeea și părți din estul Ucrainei ocupate înainte de război - și a devastat rețeaua de electricitate și încălzire prin bombardamente țintite. Pe câmpul de luptă, analiștii spun că Rusia a câștigat doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023. Zelenski a declarat sâmbătă că Washingtonul speră că războiul se va putea încheia până la vară, iar Ucraina a sugerat un plan în mai multe etape, dar nu a oferit detalii.

Surse au declarat vineri pentru Reuters că oficialii ucraineni și americani au discutat un calendar care include un proiect de acord cu Rusia până în martie și un referendum pe această temă în Ucraina, alături de alegeri în mai.


Ucraina se concentrează pe obținerea de garanții de securitate occidentale pentru a descuraja viitoarele agresiuni rusești odată ce un armistițiu va intra în vigoare.

SUA, a spus Sîbiga, au confirmat Ucrainei că sunt pregătite să ratifice garanțiile de securitate în Congres, apoi vor oferi o protecție pentru a sprijini acordul de pace, deși nu vor exista trupe americane pe teren în Ucraina.

'Personal, nu cred, în acest moment, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani. Trebuie să-i avem alături de noi - și ei sunt în acest proces. Aceasta este o realizare uriașă', a spus el.

O declarație emisă după o întâlnire de luna trecută la Paris a 'Coaliției Voinței' spunea că aliații vor participa la un mecanism propus de monitorizare și verificare a armistițiului condus de SUA. Oficialii au declarat că acest lucru ar implica probabil drone, senzori și sateliți, nu trupe americane.

Ministrul de externe a declarat că alte câteva țări, în afară de Marea Britanie și Franța, ambele deja angajate public, și-au confirmat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forță de descurajare, dar a refuzat să le identifice.

Pe lângă 'trupe pe teren', Sîbiga a spus că ar trebui să existe un mecanism similar Articolului 5 din tratatul NATO, care să clasifice un atac asupra unui stat membru drept un atac asupra tuturor. Propunerea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană ar oferi, de asemenea, un element suplimentar de securitate, a subliniat el. Zelenski a declarat că Ucraina dorește să se alăture blocului celor 27 de națiuni până în 2027 - ceea ce ar necesita reforme și legi semnificative.

Sâmbătă, Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuțiile bilaterale dintre Rusia și SUA, despre care a spus că includ o propunere din partea Moscovei pentru investiții de 12.000 de miliarde de dolari.

Sîbiga a afirmat că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu ar sprijini astfel de acorduri încheiate fără implicarea sa.

De asemenea, el a declarat că decizia oricărei țări, în cursul unui acord de pace, de a recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului, inima industrială estică a Ucrainei, ar fi 'nulă din punct de vedere juridic'.

'Nu vom recunoaște niciodată acest lucru. Și va fi o încălcare a dreptului internațional', a spus Sîbiga. 'Nu este vorba despre Ucraina. Este vorba despre principii', a explicat el.


Citește și
PoloniaAeroporturile Lublin și Rzeszow, temporar închise pentru exerciții militare legate de atacurile din Ucraina