Editorial Ce-i va rezerva viitorul lui Cristian Pletea, noua nestemată sportivă a Constanţei?

„Din păcate, fotbalul românesc este în regres. Nu mai vin jucători din urmă, iar aici s-a greşit de sus“. Afirmaţia îi aparţine antrenorului Daniel Iftodi, de la echipa de Liga a III-a Delta Tulcea, şi a fost făcută la finele amicalului de la Constanţa cu FC Farul. Triplu campion al României cu Steaua şi o dată cu Dinamo, Iftodi radiografiază fotbalul mioritic, iar această realitate, a sărăciei schimbului de mâine, guvernează, în linii mari, întreg sportul românesc. Sunt însă şi excepţii, iar una dintre ele se înregistrează la Constanţa, unde o disciplină sportivă scoate talente pe bandă rulantă. Şi nu de ieri, de azi. Problema de pe litoral este însă alta, nu ţine de selecţie, pregătire ori promovare.
 
Şcoala constănţeană de tenis de masă este renumită nu numai în România, ci şi în lume. Sistemul instituit la malul mării de Liceul cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru“ a dat şi dă roade în continuare. Medalii, performanţe şi eroi se nasc parcă pe negândite. Ultima nestemată este un puşti de 14 ani, Cristian Pletea, care a uimit mapamondul. Un talent precoce. Un fenomen. Recordurile sale incredibile l-au urcat în fotoliul de lider al clasamentului european al jucătorilor de până în 15 ani şi în postura de vice-lider al ierarhiei mondiale! A fost însă şi pe locul întâi în lume. Cristian se luptă de la egal la egal cu adversari mai mari ca vârstă, pe care îi şi învinge. Deseori, cu o uşurinţă dezarmantă. În ţară, a triumfat şi în competiţii de seniori, iar în întrecerile internaţionale, şi nu oricare, ci în concursuri tari, cadetul Pletea e un câştigător obişnuit de acum al concursurilor rezervate categoriei de vârstă superioare, cea a juniorilor.
 
Dacă basmul românesc îl are pe Prâslea cel Voinic şi merele de aur, Constanţa îşi are şi ea un erou de poveste, al său Pletea cel Voinic şi medaliile lui de aur. Un puşti plin de talent şi inteligenţă, care, la 14 ani, are tot viitorul în faţă. Problema este unde îl va găsi acest viitor. Fără îndoială, cariera lui Cristian se anunţă luminoasă şi de lungă durată. Va fi ea însă legată numai de Constanţa, va culege doar ea laurii, vom fi toţi cei de aici fericiţii martori ai ridicării, spre seniorat şi deplină maturitate sportivă, a unui mare talent? Sau, după ce va încheia junioratul şi va părăsi liceul cu program sportiv, se va îndrepta spre alte zări, cele străine, aşa cum au făcut multe alte stele ale Constanţei, nu numai din tenis de masă, pe care oraşul nu a avut resursele să le ţină aici?
 
Sigur, Cristian are acum doar 14 ani şi mai e mult până departe. În momentul de faţă însă, judecând la rece şi punând în balanţă realităţile sportive şi economice din România şi uriaşele perspective ale voinicelului, păstrarea sa la Constanţa e improbabilă. Menţinerea lui Pletea pe litoral, şi ca un senior semeţ, poate fi însă o provocare, un pariu, un efort care, fără îndoială, ar merita şi ar fi în folosul tuturor. Un început necesar, o frână aşteptată de mult în calea exodului nedorit al valorilor sportive. Deocamdată, nu avem altceva de făcut decât să-i admirăm pe viu jocul plin de spectacol şi să ne bucurăm că un asemenea talent s-a născut pe aceste meleaguri. Ce ne va rezerva viitorul vom vedea.