„Sistemul e blocat, mai trebuie bani!” Cum i-ar fi amăgit Manuela Pribagă pe constănțenii care doreau să iasă la pensie (RECHIZITORIU)

• Deși nu era angajată a Casei Județene de Pensii (CJP) Constanța, inculpata Manuela Pribagă a creat victimelor impresia că are o putere de decizie reală

 
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei Manuela Pribagă, sub acuzația de trafic de influență în formă continuată. Dosarul, înregistrat la Tribunalul Constanța sub numărul 2759/118/2025, scoate la iveală un mecanism prin care persoanele dornice să iasă la pensie mai devreme erau induse în eroare cu promisiunea unor intervenții la nivelul Casei Județene de Pensii (CJP) Constanța.
 

Mecanismul infracțional: „Pile” la Casa de Pensii

 
Conform rechizitoriului întocmit de procurori, Manuela Pribagă a pretins că deține o influență reală asupra funcționarilor din cadrul CJP Constanța. Inculpata se prezenta drept o persoană cu „intrări” directe, capabilă să faciliteze aprobarea dosarelor de pensionare anticipată sau pe caz de boală, chiar și în absența îndeplinirii condițiilor legale de stagiu de cotizare sau vârstă.
 
Principalele acuzații reținute în sarcina inculpatei:

• Trafic de influență în formă continuată: Ancheta a stabilit că, în perioada iunie 2024 – mai 2025, inculpata a acționat repetat, cerând și primind sume de bani de la diverse persoane.
• Inducerea în eroare a victimelor: Inculpata solicita sume considerabile de bani sub pretextul că aceștia vor fi remiși funcționarilor publici pentru „urgentarea” sau „aranjarea” deciziilor de pensionare.

 

Denunțul care a declanșat ancheta

 
Cazul a intrat în atenția autorităților la data de 13 iunie 2024, când o persoană (identificată în dosar cu inițialele I.M.) a formulat un denunț. Aceasta a sesizat organele judiciare după ce Manuela Pribagă i-ar fi cerut bani promițându-i că, prin prisma locului său de muncă (pretinzând că lucrează sau are legături strânse cu instituția de pensii), poate rezolva dosarul de pensionare.
 
În urma investigațiilor, procurorii au descoperit că inculpata a procedat similar și în cazul unei alte persoane, T.G.G. În ambele situații, „clienții” au denunțat faptele înainte ca organele de urmărire penală să se fi sesizat din oficiu, beneficiind astfel de cauze de nepedepsire pentru infracțiunea de cumpărare de influență.
 

Modul de operare: „Funcționara de la Casa de Pensii”

 

Deși nu era angajată a Casei Județene de Pensii (CJP) Constanța, inculpata a creat victimelor impresia că are o putere de decizie reală. În discuțiile cu denunțătoarea I.M., inculpata a susținut că lucrează la instituție sau că are „oameni de încredere” în birourile cheie care pot „sări peste rând” sau pot ignora lipsa unor ani de vechime.
 
Procurorii au folosit ca probă conversațiile purtate pe aplicații de mesagerie și interceptările telefonice. Din acestea reiese un limbaj codificat sau semi-direct despre sumele de bani:

• Promisiunea rezultatului: Într-una dintre discuții, inculpata îi asigura pe solicitanți că: „Dosarul e deja pe masă, am vorbit să fie gata repede, să nu mai stai la coadă sau să aștepți luni de zile decizia.”
• Solicitarea banilor: Când era întrebată despre „costuri”, PM condiționa avansarea dosarului de plata unor sume cash, susținând că: „Trebuie să dau și eu mai departe la fete, că altfel nu se mișcă nimic. Știi cum e acolo, e mult de lucru și doar așa avem prioritate.”
• Justificarea întârzierilor: Atunci când deciziile de pensionare întârziau să apară, inculpata inventa pretexte tehnice: „S-a blocat sistemul informatic la București, dar am vorbit cu șefa de la birou și se rezolvă săptămâna viitoare, stai liniștită.”

 
Rechizitoriul indică faptul că sumele variau în funcție de „complexitatea” problemei (de exemplu, lipsa vechimii în muncă era mai „scumpă” decât simpla urgentare a unei decizii deja procesate).

• În cazul denunțătoarei I.M., sumele vehiculate ajungeau la câteva mii de lei, plătite în mai multe tranșe sub pretextul că trebuie achitate „taxe” neoficiale către funcționari.
• În cazul martorei T.G.G., scenariul a fost similar, inculpata profitând de dorința acesteia de a obține o pensie de invaliditate/boală fără a trece prin toate filtrele medicale riguroase.

 
Un element crucial în rechizitoriu a fost analiza telefoanelor mobile ridicate de la inculpată. Procurorii au găsit:

• Fotografii ale unor carnete de muncă și buletine aparținând victimelor.
• Mesaje primite de la alte persoane care se interesau de „stadiul dosarului”, ceea ce a indicat caracterul de formă continuată al infracțiunii.
• Inculpata obișnuia să trimită poze cu clădirea Casei de Pensii sau din interiorul unor birouri (unde avea acces ca cetățean) pentru a întări convingerea victimelor că ea „lucrează” acolo.

 

În faza de urmărire penală, pusă în fața probelor (înregistrări și mesaje), Manuela Pribagă a avut o atitudine oscilantă. Deși inițial a negat primirea banilor cu titlu de mită/trafic de influență, probele digitale (mesajele în care confirma primirea sumelor) au contrazis declarațiile sale.
 
Procurorii au reținut că inculpata a profitat de vulnerabilitatea persoanelor în vârstă sau cu probleme de sănătate, care depindeau de aceste venituri (pensiile) și care, în disperare de cauză, au acceptat să plătească pentru a-și asigura un trai minim.
 

Detalii procesuale

Dosarul a fost înregistrat la Secția Penală a Tribunalului Constanța pe 6 iunie 2025 și se află în prezent în faza de fond (procedură de cameră preliminară).

• Inculpat: Pribagă Manuela
• Obiectul dosarului: Traficul de influență (Art. 291, alin. 1 Cod Penal)
• Stadiu: Fond

 
Dacă va fi găsită vinovată, inculpata riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Procurorii au dispus clasarea cauzei față de persoanele care au dat banii (denunțătorii), deoarece aceștia au cooperat cu autoritățile și au denunțat fapta conform legii.
 
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Cazuri scandaloase din Constanța Doi bărbați, judecați pentru viol săvârșit asupra unui minor! Ce acuzații fac procurorii