Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:31 16 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Dragnea îi ţine pe jar Mazăre spune hăis, Nicuşor - cea când vine vorba de susţinerea de la Bucureşti pe tema formării Regiunii Dobrogea (galerie foto)

ro

29 Jun, 2013 00:00 2012 Marime text
Discuţiile de ieri de la Constanţa din cadrul dezbaterii publice privind procesul de regionalizare-descentralizare, la care a participat şi vice prim-ministrul Liviu Dragnea, s-au purtat în sensul formării regiunii Dobrogea.
 
De-o parte erau reprezentanţii autorităţilor locale din Constanţa şi Tulcea, ai instituţiilor de învăţământ superior constănţene, ai patronatelor din turism, cu argumente pro Regiunea Dobrogea, iar de cealaltă parte se situa grupul de academicieni, care l-a însoţit pe Dragnea la Constanţa şi care lucrează la proiectul regionalizării, academicienii fiind ceva mai reţinuţi în argumente când vine vorba de formarea acestei regiuni.
Dezbaterea s-a încheiat cu o solicitare din partea vice prim-ministrului Dragnea adresată reprezentanţilor autorităţilor din Dobrogea, aceştia din urmă având datoria ca până la o nouă întrunire să găsească noi argumente privind formarea regiunii Dobrogea.
Interesant este că prin concluziile de la finalul evenimentului, mai marii PSD ai Constanţei, primarul Radu Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, s-au situat în tabere diferite, primul certându-i pe cei de la Bucureşti, celălalt, în mod surprinzător, invocând susţinerea lor.
 
Mazăre, despre dobrogeni şi moldoveni
 
Prezent la dezbaterea publică privind regionalizarea, primarul Radu Mazăre a precizat că i se pare normală recunoaşterea celei de-a noua regiuni, Regiunea Dobrogea. În stilul caracteristic edilul a făcut şi o serie de comparaţii între dobrogeni şi moldoveni. „Am discutat şi cu colegii de la Tulcea şi cu Liviu Dragnea. Mi se pare normal să fie formată Regiunea Dobrogea. Avem mai multe similitudini de comportament cu tulcenii, decât cu moldovenii. Moldovenii sunt simpatici, au fete frumoase, dar nu gândim la fel”, a spus Mazăre. „Dacă vine regionalizarea, banii se împart pe regiuni şi fiecare decide cum să-i cheltuiască. Esenţa regionalizării o reprezintă accesul la resurse, care acum sunt la Bucureşti, unde se iau şi decizii, iar părerea mea este că se iau decizii anapoda şi strâmbe”, a mai declarat edilul Radu Mazăre.
 
Nicuşor Constantinescu vrea spital regional
 
În schimb, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, când spune regionalizare se gândeşte la construirea unui spital regional. „Împreună cu tulcenii vom face o strategie pe termen mediu şi scurt. Regionalizarea înseamnă porturi pescăreşti, înseamnă porturi turistice. Înseamnă să construim un spital regional la cel mai înalt nivel”, a subliniat preşedintele CJC.
 
Dragnea: „Nu am luat o decizie, sunt doar argumente pentru domnii academicieni”
 
Prin declaraţiile făcute, vice prim-ministrul Liviu Dragnea s-a arătat ceva mai rezervat când vine vorba de Regiunea Dobrogea, afirmând că încă nu s-a luat o decizie privind formarea acesteia şi că decizia aparţine grupului de academicieni care lucrează la redactarea proiectului de regionalizare-descentralizare. Totuşi, vice prim-ministrul s-a declarat un susţinător al Regiunii Dobrogea oferind în acest sens o serie de argumente.
„Dacă desenăm Regiunea Dobrogea există argumente să nu o condamnăm. Există o varietate de resurse, există mai multe forme de relief, există multiculturalitate şi interacţiune socială în Dobrogea. Există Marea Neagră şi un potenţial uriaş de dezvoltare al Portului Constanţa. Mai există un program serios pentru Delta Dunării, care urmează să fie implementat în perioada 2014-2020”, a spus vice prim-ministrul Liviu Dragnea, afirmând în aceleaşi timp că „nu am luat o decizie (n.r. privind formarea regiunii Dobrogea), sunt doar argumente pentru domnii academicieni”. Demnitarul a ţinut să menţioneze şi că „Dobrogea este singura regiune din România care poate fi compusă doar din două judeţe”.
 
Vezi indicatorii prezentaţi de academicieni care nu încurajează formarea Regiunii Dobrogea
 
Grupul academicilor a precizat că formarea regiunilor se face ţinându-se cont de indicatorii statistici existenţi. Iar, din câte se pare, pentru Dobrogea ei nu excelează. Potrivit lor, în această zonă există un pol de creştere - Constanţa şi un pol de dezvoltare - Tulcea. Punctele slabe ar fi, potrivit academicienilor, următoarele: în jurul Constanţei, localităţile, şi chiar şi oraşele, sunt mici şi au o economie subdezvoltată şi fără putinţă de a se dezvolta, sectoarele unde se caută forţă de muncă sunt doar cele de servicii de securitate şi pază şi nu ar exista sectoare inovative.
Vice prim-ministrul Liviu Dragnea a afirmat la finalul dezbaterii că: „Sunt suficiente argumente pentru ca judeţele Constanţa şi Tulcea să formeze o regiune administrativă, dar suntem într-o perioadă importantă în care analizăm, pe de-o parte, posibile riscuri, care ar putea apărea dacă rămânem cu cele două judeţe în regiune, iar pe de altă parte, analizăm care este potenţialul adevărat de dezvoltare pentru Dobrogea, dacă aceasta va fi o regiune cu unităţile Tulcea şi Constanţa”.
 
„Să vină unul de la Bucureşti care să-mi explice că nu-i bine” vs. „Avem susţinerea ministerului”
 
Dacă la finalul evenimentului edilul Radu Mazăre s-a arătat indignat de intruziunea celor de la Bucureşti, nu acelaşi lucru l-a făcut preşedintele CJC Nicuşor Constantinescu, care a vorbit despre susţinerea pe care cei de la Bucureşti le-o oferă în privinţa formării Regiunii Dobrogea. Ba mai mult, Nicuşor Constantinescu a declarat ieri că este „sigur 100%” că Regiunea Dobrogea se va forma.
„Eu cred că regionalizarea asta trebuie să fie ca şi dragostea, trebuie să fie firească, dacă o fac nefirească, aşa cum o fac ăia pe acolo prin Franţa şi prin Occident, probabil oamenii nu o să o accepte. Firesc este ca noi să fim în Dobrogea cu cei de la Tulcea. Cu Tulcea aţi văzut că suntem fraţi, suntem rude, suntem înfrăţiţi, înmulţiţi, cum vreţi. Cu ceilalţi de la Galaţi, de la Vrancea, nu avem prea multe puncte comune şi dacă toată populaţia Dobrogei îşi doreşte să fie regiune mi se pare puţin ciudat ca să vină unul de la Bucureşti care să-mi explice că nu-i bine aşa cum vrem noi. Că de fapt dacă se va face altfel decât îşi doreşte populaţia, oamenii nu vor veni să voteze şi s-a încheiat discuţia”, a spus Radu Mazăre.
Pe de altă parte, Nicuşor Constantinescu a declarat cu totul altceva, oferind un mesaj diferit de cel al edilului: „Nu are nicio legătură Dobrogea, Tulcea şi Constanţa, cu munţii Vrancei şi nici cu munţii Buzăului, nici cu Brăila şi cu Galaţi. Noi suntem de sine stătători şi vom fi regiune pentru că aşa este normal să fie, şi avem şi susţinerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi a vice prim-ministrului Dragnea”.
 
Regionalizarea pusă pe tuşă un an?
 
Vom avea anul acesta, în luna octombrie, referendumul pentru modificarea Constituţiei? Liviu Dragnea nu a fost în măsură să dea un răspuns concret. „Până la urmă varianta finală sau varianta foarte sigură este că cel mai târziu anul viitor, la toamnă, organizăm referendumul. Dar eu nu renunţ la ideea că avem totuşi o şansă ca în luna octombrie referendumul să fie validat. Până nu o să fiu convins că nu sunt şanse reale să aducem oameni la vot, eu nu renunţ la ideea de referendum în toamnă, pentru că dincolo de decizia Curţii Constituţionale, dincolo de discuţii, dincolo de speculaţii, această ţară trebuie modernizată şi nu renunţ uşor la ideea să facem lucru acesta anul acesta. Adică mie nu îmi este foarte uşor ca ţara asta să aibă un an întârziere la dezvoltare, pentru că discutăm totuşi de viitor serios”, a precizat Dragea.
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că legea care vizează reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30% este constituţională. Legea intră însă în vigoare abia peste un an, ceea ce înseamnă că pentru anul acesta pragul de prezenţă obligatoriu rămâne de 50%.

Ti-a placut articolul?

Comentarii