LIVE TEXT Vasile Canarache, comemorat de MINA Constanța la 130 de ani de la naștere printr-o expoziție (FOTO+VIDEO)

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează manifestarea culturală „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”, astăzi, 12 februarie 2026, de la ora 11:00. 

În cadrul manifestării va avea loc vernisajul unei expoziții dedicate lui Vasile Canarache (1896 - 1969), un gest de memorie și recunoștință, la 130 de ani de la nașterea celui care a fost ctitorul Muzeului de Arheologie Constanța și, totodată, cel care a imprimat un parcurs științific riguros arheologiei dobrogene.

„Expoziția nu se dorește a fi doar o retrospectivă, ci o reîntâlnire cu o figură emblematică a muzeografiei dobrogene, un om cu o remarcabilă personalitate polivalentă, animat de o energie vizionară și de un devotament față de știință și cultură cu adevărat inepuizabile. Activitatea și contribuția sa vor fi evocate de dr. Aurel Constantin Mototolea, șef Secție Muzeografie și Muzee Locale”, precizează reprezentanții muzeului.
 
Agenda manifestării culturale va fi completată de lansarea filmului „Tropaeum Traiani – Adamclisi. Istoria scrisă în piatră”, dedicat promovării Complexului Muzeal Tropaeum Traiani - Adamclisi, unul dintre cele mai însemnate monumente de artă provincială romană, nu doar de pe teritoriul României, ci din întreaga arie a lumii romane imperiale. Vor lua cuvântul dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabil științific al șantierului arheologic Tropaeum Traiani – Adamclisi, și dr. Cristian Cealera, educator muzeal.
 

Prin această manifestare, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își propune să creeze o punte de dialog și continuitate între începuturile muzeografiei dobrogene, ilustrate de activitatea vizionară a lui Vasile Canarache, și practicile muzeografiei contemporane, valorificând tradiția, rigoarea științifică și mijloacele moderne de promovare culturală.
 
Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 februarie – 28 februarie 2026, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, strada Arhiepiscopiei numărul 7.

„Expoziția asta îmbină aceste două aspecte principale activității noastre și muzeografia și arheologia. Acuma tema este una puțin de nișă și vă zic și de ce. Deși este o expoziție dedicată arheologiei, pornește de la figura emblematică a primului director al acestei instituții din perioada modernă, Vasile Canarache, care dincolo de faptul că a fost un personaj extraordinar de pitoresc extraordinar polivalent, a lăsat urme adânci. Noi cumva îi continuăm munca. Deci dacă noi suntem în această instituție și instituția este în această formulă astăzi aice se datorează și pioneratului depus de de acest personaj Vasile Canache. De aceea dincolo de faptul că trebuie să-i mulțumim, încercăm să-l omagiem, încercăm să îl readucem cu această ocazie în atenția publicului pentru că e un fenomen firesc. Toate aceste edificii, toate aceste obiective emblematice care astăzi pot fi văzute de către constănțeni și de către turiști în Constanța și în județul Constanța și mă refer la edificiul Conzei, la complexul de la Murfatlar, monumentul triumfal de la Adamclissi. Muzeul în sine sesiunea internațională științifică Pontica. Toate astea au fost puse, bazele acestora au fost puse de către Canarache sau în perioada lui Canarache, au fost continuate de către urmașul său direct pe linie managerială. Și noi încercăm să dezvoltăm și în ziua de astăzi ceea ce au lăsat acești oameni. Acum, că o facem bine sau nu, nu mai nu putem stabili noi asta, ci viitorul va spune într-un mod sau altul, dar noi încercăm să ne raportăm la ei, să facem cât mai bine ceea ce putem și să ne facem datoria în acest domeniu spectaculos din punctul meu de vedere, că de asta și suntem aici, al arheologiei, al culturii și al muzeografiei”, declară Aurel Mototolea înainte de eveniment. 

„Este paradoxal, dar amintirile mele sunt foarte puține. După cum știți, el s-a mutat la Constanța în anii stalinismului, anii '50-'55. Eu m-am născut în '58 și normal am fost la București, dar îmi aduc aminte că în fiecare vară veneam aici la Constanța la început. Culmea este că am o amintire de când stătea la Vila Șuțu. Avea acolo niște camere închiriate. Îmi aduc aminte ceva dintr-o iarnă când a înghețat și marea. S-ar putea să fie amintiri diferite anii '62, '63, '64, ceva de genul ăsta. După care s-a mutat în blocul de pe Ferdinand în colț cu fostul bulevard Duca și acolo mergeam. O lună stăteam eu și o lună stăteau verii mei pentru că bunicul Vasile a avut doi copii pe tata și pe sora lui tata. Și în schimb când venea el la București, principalele mele amintiri era erau de faptul că venea cu avea o mașină de serviciu, o Volga de aia mare cu șapte locuri cu strapontină și care eram fericit că mă plimba cu ea. Îmi aduc aminte cumva de decesul lui, că eram era în luna august în '69 când chiar eram la mare în vacanță cu acolo și într-o dimineață el nu s-a mai scăat. Îmi aduc aminte de înmormântare că s-a pornit de aici de unde era sediul vechi al muzeului și s-a mers până la cimitir. Altfel, restul memoriilor sunt așa mai mult sau mai puțin legate de ce am auzit în familie după aia. M-am gândit să le povestesc la toată lumea puțin despre cum a ajuns el să fie pasionat de arheologie. Asta se știe mai puțin. Și mai ales cum a ajuns la Constanța. Eu sunt inginer constructor. Tata, de exemplu, a fost agronom și asta din cauză că Vasile Canarache cumpărase niște terenuri între 2 Mai și Vama Veche înainte de război”, declară și Radu Canarache, nepotul lui Vasile Canarache înainte de eveniment.

La manifestarea culturală vor vorbi Aurel Mototolea, Cristian Cealera, Gabriel Talmațchi și Radu Canarache (nepotul lui Vasile Canarache).

Aurel Mototolea are cuvântul de deschidere.

„Suntem aici cu ocazia vernisării unei expoziții pornite de la Vasile Canarache si dedicată arheologiei”.

El spune că au datoria de a continua munca lui Vasile Canarache și de a o îmbunătăți în măsura în care este posibil. 

„Ceea ce a făcut Canarache este în jurul nostru: de la muzeul ca instituție în sine, de la Edificiul Roman cu Mozaic, la monumentul de la Adamclisi”, spune acesta.

Radu Canarache este invitat să ia cuvântul și se arată bucuros de inițiativa MINAC.

„Prea multe amintiri din copilărie legate de bunicul nu am. În perioada interbelică a avut o mulțime de activități. S-a ocupat de primul tur ciclist din România. A avut ziarul Tempo. Înainte de război cumpărase faimoasa faleză dintre 2 Mai și Vama Veche. Voia să facă săpături ca să vadă dacă există urme ale civilizației de dinainte. A făcut închisoare un an jumate la Târgu Jiu. Norocul lui s-a numit Vasile Vâlcu care l-a convins să vină la Constanța. Tot acest fir al vieții lui l-a dus către Constanța. Văd că moștenirea lui științifică există prin arheologii care fac în continuare săpături”.

Cristian Cealera are cuvântul.

„A fost o muncă extrem de plăcută. L-am descoperit citind pe Vasile Canarache. Să nu uităm că Edificiul Roman cu Mozaic a fost descoperit când el era directorul muzeului. Să nu uităm de tezaurul de sculpturi sau de șarpele Glykon. Sunt simboluri ale Constanței. Când vorbim despre Vasile Canarache trebuie sa ne gândim la întreaga Dobroge”, declară Cristian Cealera. 

Urmează Gabriel Talmațchi care vorbește despre complexul Tropaeum Traiani.

„Este unul dintre cele mai importante puncte de interes din Imperiul Roman timpuriu. El prezintă o cronologie a săpăturilor din acel sit arheologic”.

Despre film, el spune că este o realizare deosebită și că este altceva decât documentarele din trecut. 

Cristian Cealera spune că filmul este dedicat publicului larg: „(n.r. Filmul) Este făcut cu ajutorul AI. Este istoria scrisă în piatră. Este legatura între trecut, prezent și viitor. Vom mai face astfel de filme”.

Și arhitectul Radu Cornescu a luat cuvântul la eveniment.

„N-a fost doar o legătură între Vasile Canarache și Vasile Vâlcu, care era secretar a partidului pe Constanța și Dobrogea și exista un triunghi și triunghiul ăsta este studiul de proiectare Constanța și mai ales directorul de atuncia Gheorghe Dumitrașu. Deci există o legătură foarte mare între arhitectură și arheologie care și continuă și astăzi. Fără planurile de sistematizare și de arhitectură a blocurilor care s-au construit între 1959 și 1965, nu se puteau face toate aceste descoperiri. În primul rând s-a făcut un plan de sistematizare a Pieței Ovidiu și autori au fost domnul Dumitrașcu și domnul Rusovan și care închipa care s-au făcut cele două blocuri care flanchează Muzeul de Istorie care pe atunci era Palatul Comunal așa s-a descoperit la fundația lui acest Edificiu Roman de Mozaic. Muzeul de istorie nu avea oameni care să facă lucrări topografice sau desene și legătura asta între Institutul Județean de Proiectare și Muzeul de Arheologie a fost o legătură foarte strânsă care a durat aproape 10 ani. Domnul Dumitrașcu l-a delegat pe domnul Danușovan, chiar l-a detașat pentru anii ăștia să lucreze cu Muzeul de Arheologie și dânsul a făcut o echipă care au fost în afară de arhitecți, de senatori, a fost echipa Topo care a făcut toate ridicările după ce au fost curățată toată zona asta și mai târziu când a fost descoperită și partea așa de terme romane”, declară acesta.

Acum are loc proiecția filmului.







Citește și:
Muzeul de Artă Constanța inaugurează expoziția „PULS”