Academicianul Ioan-Aurel Pop, 67 de ani de existență!

 

• Ioan- Aurel Pop împlinește astăzi 67 de ani.
• Născut în județul Cluj în anul 1955, a devenit profesor universitar în 1996, din 2010 membru titular al Academiei Române, iar din 2018 deține funcția de președinte al Academiei Române.

 
S-a născut pe 1 ianuarie 1955 în satul Sântioana, comunca Țaga, județul Cluj, în România. Clasele I-VIII le-a făcut la Brașov între ani 1962 – 1970. Și-a continuat studiile la Liceul „Andrei Șaguna“ din același oraș pe care l-a finalizat ca șef de promoție.
A fost nevoit să ia parte la stagiul militar obligatoriu, în termen redus, urmând mai apoi Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Babeș-Bolay“ din Cluj-Napoca între anii 1975 – 1979, specializându-se în Istorie Medievală unde, de asemenea, a terminat șef de promoție.
Din 1985 a început cursurile doctorale, luându-și diploma de doctor în istorie după susținerea tezei intitulate „Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV – XVI“.
 
 Activitate didactică
A început să profeseze ca învățător în anul 1979, la Liceul industrial nr. 6 din Cluj-Napoca, timp de 4 ani, până în 1984.
O dată cu înscrierea la doctorat, în anul 1984, a devenit și asistent universitar la Catedra de istorie a Universității „Babeș-Bolyai“.
În 1992 a obținut gradul de lector universitar, iar în 1996 pe cel de conferențiar universitar la aceeași catedră.
Din 1996, când obține titlul de profesor universitar, și până astăzi, Ioan-Aurel Pop a ocupat permanent aceeași funcție la catedra devenită, între timp, Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei.
În anul 2001, când a fost ales membru corespondent al Academiei Române la vârsta de 46 de ani, a fost cel mai tânăr membru al acestui for.
În anul 2010 a fost ales membru titular al Academiei Române.
În anul 2012, Ioan-Aurel Pop a fost ales în funcția de rector Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și a fost reales în anul 2016, fiind astfel rector timp de două mandate până în anul 2020, când funcția a fost câștigată de Daniel David.
Profesorul de istorie a participat la schimburi de experiență și a desfășurat activitate profesională în străinătate în mai multe rânduri.
Între anii 1991 – 1992 a fost profesor invitat (bursier Fulbright) la Universitatea din Pittsburg – Pennsylvania (SUA).
În anul 1993 a deținut funcția de director al Centrului de Studii Transilvane din Cluj, iar între 1994-1995 a fost director al Centrului Cultural Român din New York.
Între 2003 și 2007 a fost profesor asociat la Universitatea „Ca’ Foscari“ și director al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.
Între 2012-2013 a fost profesor asociat la Universitatea din Trento.
 
Membru în organisme științifice
Membru al Comisiei de istorie a relațiilor internaționale din cadrul Comitetului Internațional de Științe Istorice Milano din 1990;
Membru al Ateneo Veneto 2005;
Membru al Institutului de Sociologie Internațională din Gorizia 2005;
Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ din Iași din 2008;
Președintele Institutului pentru Studiul Politicilor Imperiale din Oradea, patronat de Academia Română, Universitatea din Oradea și Universitatea de Stat din Chișinău din 2009;
Președintele părții române din Comisia bilaterală a istoricilor din România și Rusia din 2009;
Vicepreședinte al Comitetului Național al Istoricilor din România;
Membru în Comitetul științific al Institutului pentru cercetări de istorie socială și religioasă din Vicenza, Italia;
Membru în Consiliul științific al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din 2009;
Membru în Consiliul științific al Muzeului Etnografic al Transilvaniei;
Membru al Academiei Europene de Științe și Artă (Salzburg) din 2013;
Membru al IACEHOF - International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame, Iași, România din 2013;
Membru în Colegiul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din 2013;
Membru în Consiliul general de atestare a diplomelor și titlurilor universitare (CNATDCU) din 2016.
 
Activitate publicistică

Ioan-Aurel Pop a publicat peste 500 de studii și articole și peste 70 de cărți proprii și în colaborare în: Albania, Argentina, Austria, Cehia, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii, Ungaria etc.
Dintre acestea amintim:

- În calitate de autor:
Românii și România: O scurtă istorie, 1998 (tradusă în engleză, italiană, germană, spaniolă);
Istoria, adevărul și miturile. Note de lectură. Ed. Enciclopedică, București, 2002, 391 p. (ed.II - 2014)
Contribuții la istoria culturii românești (cronicile brașovene din secolele XVII-XVIII), Dacia, Cluj-Napoca, 2003, 338 p.
I Romeni e la Romania. Una breve storia, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 276 p.+5 hărți. [traducere și note de Giuseppe Munarini]
Los Rumanos Y Rumania. Una breve historia, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 276p.
Patrimoniul natural și cultural al României. Munții Apuseni, [ed. Ioan Aurel Pop, Marius Porumb], Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 296p.
Die Rumänen und Rumänien. Eine kurze Geschichte, Zentrum für Siebenbürgische Studien - Rumänisches Kulturinstitut, Cluj-Napoca, 2005, 278 p. plus 6 hărți.
Istoria românilor, 2010.
Biserică, societate și cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare și excludere, 2012.
„De manibus Vallacorum scismaticorum...“ Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary (The Thirteenth and Fourteenth Centuries), Editura Peter Lang, 2013.
Cultural Diffusion and Religious Reformation in Sixteenth-Century Transylvania. How the Jesuits Dealt with the Orthodox and Catholic Ideas, The Edwin Mellen Press, 2014. Etc.
 
- Coautor
Rumänien. Raum und Bevölkerung - Geschichte und Geschichtsbilder - Kultur - Gesellschaft und Politik heute - Wirtschaft - Recht und Verfassung - Historische Regionen, [ed. Thede Kahl, Michael Metzeltin, Mihai-Răzvan Ungureanu], Lit Verlag, p. 195-220
Istoria ilustrată a României, București, Litera internațional, p. 155-229 (cap. „Românii în secolele XIV-XVI: de la Republica creștină la restaurarea Daciei“).
Monografia Comunei Țaga, coord. Ioan Mârza, Cluj-Napoca, 2009 (capitolul "De la lumea medievală la cea modernă", p. 283-305). (împreună cu Sorin Șipoș),
Silviu Dragomir și dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniți, Cluj-Napoca, 2009, 210 p.  Etc.

- Volume coordonate, editări
Historia e rumanise. [Editor]. Tirane, Botimet Toena, 2001, 392 p. (în colaborare cu: Ș. Fischer-Galați, D. C. Giurescu)
Istoria Transilvaniei. vol. I (până la 1541). [Coordonator]. Centrul de Studii Transilvane, 2003, 374 p. (în colaborare cu Thomas Nägler)
Una storia dei Romeni. Studi critici, [Coordonator], Centro di Studi Transilvani, Cluj-Napoca, 2003, 488 p. (în colaborare cu Stephen Fisher-Galati și Dinu C. Giurescu)
Patrimoniul cultural al României. Transilvania (lucrare în limbile română, engleză, franceză, germană și italiană), [Coordonator] Institutul Cultural Roman - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, 292 p. (în colaborare cu Marius Porumb)
Memoriu topografic și statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, provincii ale Turciei în Europa. [Editor]. Institutul Cultural Roman, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, [autor:Antoine Francois Le Clerc] etc.
 
Diplome și distincții
Premiul George Barițiu al Academiei Române pentru lucrarea „Instituții medievale românești”, Cluj, Ed. Dacia, (1991)
Premiul Fundației „Magazin istoric” pentru lucrarea „Românii și România. O scurtă istorie”, București, Editura Fundației Culturale Române (1998)
Premiul anual al revistei „Astra”, Brașov, pentru publicistică de specialitate (2008)
Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (7 aprilie 2010)
Ordinul de Onoare prin decretul Președintelui Republicii Moldova (21 decembrie 2010)
Premiul Fundației „Magazin istoric” pentru lucrarea „Istoria Transilvaniei”[78], vol. III, București, Editura Academiei Române (2010)
Medalia Crucea Transilvană, cea mai înaltă distincție a Arhiepiscopiei Clujului (2014)
Comandor al Ordinului Militar de România (2014)
Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015)
Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța


Citește și:
 
Pledoarie în vreme de COVID 19: „Periculoșii bătrâni” - o emoționantă mărturisire aparținând acad. Ioan-Aurel Pop
 
 
„Ce frumos ar fi să vorbim din când în când și românește!”: Acad. Ioan-Aurel Pop atenționează - graba planetei a condus la limbaje artificiale și paralele