70 de ani de la decesul generalului Alexandru Glatz. Constanța, unul din locurile formării sale profesionale

 
Militarul Alexandru Glatz s-a născut la Craiova, în data de 14 aprilie 1882. A fost descendentul baronului Julius von Glatz.
 
A absolvit în orașul natal Liceul „Carol I”. Între anii 1901-1903, el a urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Artilerie și Geniu și pe cele ale Școlii de Aplicație de Artilerie și Geniu.
 
În anul 1909 și-a început activitatea ca sublocotenent în Regimentul 9 Artilerie. Peste șase ani a fost avansat la gradul de locotenent și a fost transferat la o altă unitate militară, mai precis la Regimentul 1 Cetate.
 
Alexandru Glatz a venit în Dobrogea pentru a urma cursurile Școlii de Tragere a Artileriei de la Constanța. Instruirea sa a început la data de 11 iulie 1911 și s-a încheiat peste două luni, pe 18 august.
 
Pentru militar au urmat alte două dislocări la Brigada 1 Artilerie, respectiv Regimentul 1 Artilerie „Regele Carol”.
 
La data de 1 aprilie 1913 a fost numit căpitan și transferat în cadrul Brigăzii 2 Artilerie. Facând parte din această unitate, el a participat la Campania din Bulgaria din timpul celui de al Doilea Război Balcanic. Tot în 1913 a început studiile la Școala Superioară de Război.
 
A luptat alături de Regimentul 21 Artilerie la începutul Primului Război Mondial. În anul 1917 a obținut o nouă prmovare în grad, devenind maior la Biroul de Informații de pe lângă comandamentul Armatei a II-a. În perioada 1918-1920 a lucrat la Marele Stat Major și la Școala Superioară de Război. Devenea locotenent-colonel la 1 aprilie 1919.
 
Alexandru Glatz era numit, în anul 1920, atașat militar al României în Turcia, unde a desfășurat o importantă activitate de culegere de date pe toată perioada conflictului greco-turc, dar și a unor informații legate de politica noului stat bolșevic.
 
Prin Înaltul Decret Regal nr. 1525 din iunie 1921, Glatz era ridicat la rangul de colonel și numit șef al Serviciului de Informații al Armatei, mai târziu Diviziunea II (cu secția informații și contrainformații). O altă activitate importantă ce i-a revenit noului colonel a fost recuperarea bunurilor aparținând statului român care au fost scoase din țară de către turci în timpul ocupației din timpul Primului Război Mondial.
 
La 1 ianuarie 1922 s-a întors în țară și a primit în comandă Regimentul 34 Obuziere.
 
În perioada 1924-1925, Glatz a activat ca șef al Statului Major al Diviziei 17 Infanterie. Ulterior, el a fost rechemat în structurile Marelui Stat Major al Armatei Române.
 
În anul 1930 a primit funcția de comandant al Brigăzii 2 Artilerie.
 
Peste trei ani, Alexandru Glatz a fost avansat în grad, fiind numit general de brigadă, iar după un timp devenea secretar general al Ministerului Apărării, funcție ocupată timp de patru ani.
 
Datorită calităților excepționale dovedite pe parcursul activității desfășurate de-a lungul întregii cariere militare, pe 7 aprilie 1937 Glatz obținea postul de subsecretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, funcție pe care a deținut-o până la data de 12 octombrie 1938.
 
În urmă cu câteva luni, pe 1 iunie, era avansat la rangul de general de divizie.
 
A cerut să fie pensionat, aprobarea fiind dată la 1 iulie 1940.
 
Odată cu venirea la putere a autorităților comuniste, generalul a fost încarcerat. La 1 august 1950, în cadrul celui de-al treilea lot de demnitari, Glatz a fost arestat alături de fostul subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe, Zamfir Brătescu, Dimitrie Burileanu, dar și de alți înalți ofițeri ai Armatei Române.
 
El a fost condamnat la doi ani de muncă zilnică în lagăr printr-o decizie a MAI. Căpitanul de securitate Eugen Dascăl, de la Direcția Regională a Securității Statului Baia Mare a confirmat la 20 martie 1951, depunerea generalului Alexandru Glatz la penitenciarul Sighet.
 
În acel loc, Alexandru Glatz s-a stins din viață la data de 7 februarie 1953. 
 
Militarul a obținut următoarele medalii și decorații:

 
Citește și:
Iuliu Dunca Născut la Botoșani și ajuns prefect al județului Constanța. 198 de ani de la nașterea generalului Iuliu Dunca