18 februarie la Constanța de-a lungul timpului Comorile descoperite la Pontul Euxin

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Ediția de astăzi este dedicată comorilor descoperite în anticul Tomis. Este vorba despre un medalion și un ac de păr fragmentar, ambele obiecte îndrăgite de femei și purtate în preumblările lor pe străzile orașului și, mai apoi, pe drumul către lumea de dincolo.
 
Prima descoperire este un pandantiv din aur şi rubin (MINAC nr. inv. 4918, dimensiuni: înălțime 2,4 cm; lățime 1,8 cm; greutate 5,440 gr.). Acesta a fost descoperit în februarie 1964, pe strada Traian (în fața fostei braserii „Albatros”), ca parte a inventarului unui mormânt de inhumaţie, M336 (cercetare V. Barbu). Piesa este, în fapt, capul unui ac de păr realizat sub formă de kantharos (n.r. cupă grecească cu toarte înalte, utilizată pentru consumul vinului, atât în contexte cotidiene, cât și în rituale, adesea asociată cu Dionysos) cu toartele terminate în volute (n.r. ornament spiralat specific arhitecturii și artei grecești clasice), în gura vasului fiind montat un rubin. Pe marginea piciorului, pe corp și la baza buzei este realizat un decor din linii incizate, iar gura vasului, unde este montat rubinul, este decorată cu romburi. Piesa a fost datată în secolul al II-lea p. Chr. (Virgil Lungu, Zaharia Covacef, Constantin Chera – „Bijuterii antice din aur din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”, Biblioteca Tomitană VI, Ex Ponto 2012, p. 124)
 

Ce-a de-a doua piesă prezentată este un medalion-pandantiv din aur (MINAC nr. inv. 31859, greutate 1,51 gr.), descoperit în februarie 1982 pe strada Mircea cel Bătrân, la Spitalul Nou, ca parte a inventarului funerar al mormântului M.1 (cercetare C. Chera). Piesa noastră (foto) este un medalion-pandantiv din aur, de formă ovală. Chenarul inelar, simplu, se termină lângă agățătoare cu câte o bobiță, iar al doilea chenar, din pseudoperle, încadrează imaginea în relief a zeiţei Fortuna, reprezentată spre dreapta: cu mâna stângă se sprijină pe cârmă și cu dreapta susține cornul abundenței. Toarta este inelară, solidă, convexă. Medalionul a fost datat în secolele II – III p. Chr. (op. Cit., p. 126 – 127)
 
Cu gândul la descoperirile fabuloase ale anticului Tomis și la zeii săi protectori, vă reamintim dictonul latin audentes Fortuna iuvat – norocul îi favorizează întotdeauna pe cei curajoși!
 
Citește și:

17 februarie la Constanța de-a lungul timpului. Sfârșitul haiducului Vasile Vârlan