#ConstanțaEsteBine Valul 4 de energie – partea a doua – ziua 6 14 aprilie 2024 Sunteți în pline energii de vârtej și schimbări?

Valul 4 de energie – partea a doua – ziua 6
14 aprilie 2024
Sunteți în pline energii de vârtej și schimbări?
Sau doar vă simțiți presați din toate părțile și sătui de tot și toate?
Este normal și natural să fie așa.

Căutăm o viață întreagă ”doar binele”. Și nu știu cum, dar dăm mereu de ”rău”.
De fapt, este o falsă împărțire în ”bine și rău” făcută de minte tuturor întâmplărilor din viață. Se întâmplă ceea ce se întâmplă, iar noi facem ceea ce avem de făcut.
Nu este nici rău, nici bine, este ceea ce este.

Mintea ne trage în extremele pe care le numim ”rău, bine”, iar corpul trăiește în prezent, ceea ce este.
Toată săptămâna care a trecut m-am simțit împinsă de la spate, presată și trasă de toți stimulii posibili. Cel mai mult am fost afectată de starea mamei mele, care este încă la pat și trece prin fel și fel de trăiri. Fizic, evoluția este ca la orice problemă cronică la un vârstnic, lentă și alternantă: când mai bine, când mai rău.

Așa este natural să se întâmple și vom discuta despre ”alternanțe” și ”normalul” acestor stări într-un Webinar dedicat în luna mai: https://alchida.ro/.../webinar-alternanta-sustinut-de-dr.../
În schimb, mental și emoțional, observ ”la primă mână” sursa și rădăcina multora dintre obiceiurile care nu-mi sunt favorabile, dar pe care le repet automat în viața mea: nemulțumire, plângere, iritare, nerecunoștință, cârcotire, judecată, critică, ne-apreciere, focalizare pe negativ, văicăreală, căutarea vinovaților și așteptări uriașe de la cei din jur.
Toți și toate ne sunt ”datoare” să ne ajute și susțină, doar să nu facem eforturi personale de a recunoaște unde greșim, unde viziunea este mai agresivă, unde suntem fixiști și mai ales, unde este neștiință și neputință.

Da, cu toții avem neputința și necunoașterea, drept trăsături definitorii.
Ne-am născut pe Pământ neputincioși și ignoranți, vom pleca de aici în același mod, în ciuda experiențelor de zeci de ani. Ego-ului îi place să creadă că este ”mare și tare”, dar când vine vorba despre profunzimea trăirii vieții, este ignorant, vulnerabil și neputincios.
Este normal să fie așa.

Când apare neputința, ceva din noi reacționează cu o respingere atât de mare, încât o acoperim cu tot ce știm și putem, doar să nu ne confruntăm cu ea: căutăm vinovați, începem să ne agităm, dăm din gură și aruncăm vorbe, etc
Neputința este.
Chiar dacă învățăm zeci de mecanisme de compensare pentru ea.

Rămâne ca o parte componentă a umanității noastre.
Momentele de neputință ne învață smerenia și acceptarea, ne ajută că colaborăm mai bine cu ceilalți.
Înțelegem de ce oamenii sunt făpturi sociale, pentru că împreună, reușesc să trăiască mai bine și să obțină mai multe, decât dacă ar rămâne izolați.
Neputința este o umbră de care fugim cât ne țin puterile. Și când dă peste noi, nu știm ce să facem cu ea.

De mult ajutor ne-ar fi toleranța și acceptarea celorlalți, așa cum sunt. Și recunoștința că nu sunt singur, în momentele de neputință. Dar dacă nu am antrenat aceste mecanisme de acceptare, bine-primire și recunoștință pentru eforturile celorlalți, indiferent cum sunt (chiar dacă nu sunt EXACT ce vreau și aștept eu), mă complac în obiceiurile nefavorabile ale cârcotirii, nemulțumirii, jeluirii și bombănelilor – ce nu fac bine nimănui și-i descarcă pe toți de energie.

Cu siguranță că regăsiți aceste obiceiuri neplăcute în propriile voastre reacții și relații, sau le vedeți mai bine la ceilalți.
Astăzi este o zi bună de stat cu propria neputință, o umbră uriașă și amenințătoare, la prima vedere și să-i recunoaștem normalitatea existenței.
Viața pe pământ este delicată, fragilă și gingașă. Neputința este naturală.

Darul ei este căutarea puterii și o călătorie de cunoaștere extraordinară.
Orice există are daruri de învățare și creștere.
Observăm asta mai bine astăzi.
O zi cât mai bună și liniștită tuturor,
Cu iubire

Articol și foto preluate de pe Facebook/Zyanna Orinda