Viitorul energetic al României Cernavodă, reactoare SMR și renunțarea la cărbune până în 2032 (DOCUMENT)

Ministerul Energiei a lansat Strategia Energetică a României pentru perioada 2025–2035, cu perspectiva anului 2050, un document esențial care stabilește direcțiile. 

Acesta reprezintă un document strategic esențial care are ca obiective principale asigurarea securității energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 87% până în 2030 și cu 94% până în 2050, creșterea eficienței energetice, garantarea accesului la energie pentru consumatorii vulnerabili și industrie, crearea unor piețe de energie eficiente, precum și digitalizarea și securitatea cibernetică.

Printre principalele măsuri și investiții vizate se numără eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic până la 31 decembrie 2032, consolidarea energiei nucleare prin Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și reactoare modulare mici (SMR), creșterea ponderii surselor regenerabile la 44% în 2035 și la 73% în 2050, dezvoltarea unor capacități de stocare în baterii de cel puțin 2.000 MW până în 2030, atingerea a 3 GW de energie eoliană offshore până în 2035, extinderea proiectelor bazate pe hidrogen verde și biometan, precum și garantarea securității energetice a Republicii Moldova și integrarea pieței acesteia în cea națională și europeană.

Documentul stabilește șase direcții fundamentale de dezvoltare:

1. Securitate energetică: Reducerea dependenței de importuri și diversificarea surselor de aprovizionare.
2. Energie cu emisii scăzute de carbon: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul energetic cu 87% până în 2030 și cu 94% până în 2050 (față de nivelul anului 1990).
3. Eficiență energetică: Modernizarea sistemelor centralizate de termoficare și reducerea pierderilor din rețelele de transport și distribuție.
4. Accesibilitate și competitivitate: Garantarea accesului la energie și susținerea consumatorilor casnici vulnerabili și a industriei.
5. Piețe de energie eficiente: Crearea unui mediu concurențial transparent, stabil și predictibil.
6. Digitalizare și securitate cibernetică: Implementarea rețelelor inteligente, integrarea sistemelor SCADA/IA și protecția infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice.

 Principalele măsuri și investiții vizate

• Tranziția de la cărbune: România își menține angajamentul de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic până la 31 decembrie 2032, capacitățile pe bază de lignit și huilă urmând să fie înlocuite cu grupuri pe gaze naturale (combustibil de tranziție) și surse regenerabile.
• Consolidarea Energiei Nucleare: Trecerea la capacități noi de mari dimensiuni la Cernavodă (Unitățile 3 și 4), alături de implementarea reactoarelor modulare mici (SMR).
• Resurse Regenerabile (SRE): Creșterea ponderii SRE în consumul final brut de energie la 44% în 2035 și la 73% în 2050. În plus, este vizată o capacitate de 3 GW de energie eoliană offshore până în 2035.
• Stocare și Hidrogen: Dezvoltarea unor capacități de stocare în baterii de cel puțin 2.000 MW până în 2030, alături de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și extinderea proiectelor bazate pe hidrogen verde și biometan.
• Relația cu Republica Moldova: Strategia legiferează angajamentul României de a garanta securitatea energetică a Republicii Moldova și de a integra piața energetică a acesteia în cea națională și europeană

Aceste direcții sunt ghidate de motto-ul dezvoltării sectorului energetic în condiții de securitate, accesibilitate și sustenabilitate, având consumatorul în centrul atenției.

În secțiunea Document a materialului puteți consulta Strategia Energetică a României pentru perioada 2025–2035 (cu perspectiva anului 2050), un document amplu care detaliază măsurile pentru tranziția verde, dezvoltarea capacităților nucleare, eliminarea cărbunelui și securitatea aprovizionării.



PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.