Tradiții pentru spor și sănătate la Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox

Astăzi, 14 septembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o zi cu profundă încărcătură spirituală, dar și bogată în tradiții populare. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, fiind marcată prin post, rugăciune și rânduieli speciale.

Post și interdicții în această zi

Ziua este marcată cu cruce roșie în calendar, ceea ce înseamnă că este zi de post aspru, chiar și pentru cei care nu țin posturile de peste an. Biserica recomandă abținerea de la alimente de origine animală, însă în tradiția populară, se evită și anumite alimente precum usturoiul, nucile, prunele, pepenele sau peștele, considerate simbolice sau legate de forma crucii.

Se spune că munca aduce necazuri în această zi, așa că femeile nu spală, nu calcă și nu cos, iar bărbații nu merg la câmp. În loc de treburi, oamenii aleg să se roage și să petreacă ziua în liniște, alături de familie.

Obiceiuri și tradiții

În multe sate din sudul și estul țării, sărbătoarea mai este cunoscută ca Cârstovul Viilor, ziua care marchează începutul culesului strugurilor. În mod simbolic, o parte din rodul viilor este lăsată necules, ca ofrandă pentru păsările cerului, iar preotul este chemat să sfințească via și butoaiele, pentru un an îmbelșugat.


Tot astăzi, gospodarii adună ultimele plante de leac: busuioc, cimbru, navalnic, micșunele sau mătrăgună, pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Acestea sunt apoi păstrate la icoane sau prin gospodărie, folosite la boli ori protecție.


Împărțirea de ulcele, frumos împodobite cu fir roșu, umplute cu miere, lapte sau apă, și acoperite cu colac, este un alt obicei vechi. Aceste daruri sunt oferite copiilor sau familiilor fără copii, ca semn de viață și continuitate.

În unele zone, oamenii pun cruci de busuioc sfințit în pomii fără rod, în credința că anul viitor vor da roade. De asemenea, în lăzile fetelor se pune busuioc sfințit pentru a le apăra de boli și de ghinioane.

Superstiții

Ziua de 14 septembrie este cunoscută și ca Ziua Șarpelui. Se spune că în această zi, reptilele se adună, se încolăcesc și se retrag în pământ pentru iarnă. Legenda populară vorbește chiar despre apariția unei „pietre nestemate”, lăsată în urmă de șerpi, cu puteri tămăduitoare.



Superstițiile nu se opresc aici. Dacă tună în această zi, toamna va fi lungă. Dacă ciorile se strâng pe garduri, e semn că vine bruma. Totodată,  monedele sfințite în această zi, păstrate în portofel alături de o cruciuliță, se crede că aduc spor și noroc.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.