„The Rompetrol Internship Program 2010", ajutor pentru tinerii absolvenţi

Pe 2 august, la Rompetrol Rafinare, Rompetrol Petrochemicals, Rompetrol Quality Control şi Rominserv, companii membre ale Grupului Rompetrol, a început „The Rompetrol Internship Program 2010", dedicat absolvenţilor de studii medii şi superioare.

Programul de internship este o tradiţie la Rompetrol, el fiind iniţiat în 2001, iar dintre cei peste 300 de studenţi şi absolvenţi înscrişi, 84 au fost angajaţi în cadrul Grupului. Anul acesta, cinci centre universitare, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Bucureşti şi Cluj, şi-au trimis reprezentanţii pentru a profita de oportunitatea de a se angaja la Rompetrol. Peste 2500 de aplicaţii au fost trimise până la 30 iunie, termenul limită, dintre care au fost selectaţi în urma interviurilor un număr de 76, dintre care 60 de absolvenţi de studii superioare şi 16 cu studii medii. Au fost urmărite atât rezultatele şi implicarea candidaţilor pe perioada studiilor, cât mai ales motivaţia acestora şi interesul pentru dezvoltarea unei cariere.

Oameni cu experienţă în domeniu le vor oferi suportul, vor fi familiarizaţi cu fluxurile operaţionale şi instalaţiile din rafinărie, parcurgând toate etapele necesare pentru a înţelege procesele tehnologice, echipamentele utilizate, structura de lucru, sistemele şi procedurile Rompetrol. La sfârşitul lunii septembrie, cei mai buni dintre ei vor putea promova, în urma unei evaluări, în etapa a doua, aceea de Traineeship, care se va întinde pe o perioadă de şase luni. Această etapă presupune implicarea participanţilor în activităţi practice de o complexitate progresivă, având stabilite sarcini precise şi obiective de performanţă. Până atunci, 76 de tineri se luptă să înveţe şi să-şi găsească un loc la Rompetrol, pentru a putea pune în practică informaţiile dobândite în timpul facultăţii. Patru dintre aceştia, Ana Maria Bistraie, Georgiana Raluca Stoica (ambele din Constanţa), Răzvan Rafailă (Iaşi) şi Paul Cosmin Boar (Bistriţa) ne-au povestit ce înseamnă pentru nişte tineri absolvenţi experienţa Rompetrol.

Cu pasiune, tinerii spun că munca efectivă în rafinărie este ca o încununare a anilor de studiu, pe care îi înţeleg mult mai bine acum, odată cu punerea în practică a teoriei.

„Da, normal că vrem să rămânem aici!"

„Cumva te loveşti de realitate. Cumva te baţi aşa, puţin, ca de un perete, de fierăria asta, pentru că în facultate ce ai văzut? Trei poze într-o carte, nişte diagrame pe care ţi le desena profesorul pe tablă, nu înţelegeai foarte bine. Să vă dau un exemplu concret: o pompă centrifugă. Bun! Am învăţat despre pompa centrifugă trei chestii: elemente constructive, principiu de funcţionare, utilizare. Aici am ajuns şi ne-au spus că există zece paşi până porneşti o pompă centrifugă. Deci, este aşa, o chestie... şi sunt multe elemente pe care nu le ştiam. Şi, până la urmă, este un aparat foarte simplu şi foarte uzual într-o rafinărie, dar noi chiar nu ştiam toate chestiile astea din facultate. Acum învăţăm şi eu spun că procesul de învăţare merge foarte bine şi se observă faptul că practica este întotdeauna cea mai bună", povesteşte Paul Cosmin Boar. Colegul său, Răzvan Răfăilă, spune că se simte foarte bine la Rompetrol: „Sunt de părere că baza teoretică acumulată în facultate mă ajută mult să învăţ aici. Am învăţat multă teorie în facultate, aici facem multă practică şi avem foarte multe de învăţat. Dar, până acum este bine". Fiind din Iaşi, Răzvan încă nu resimte depărtarea de casă şi spune râzând că abia aşteaptă să vadă dacă doru-l va „lovi" la finele celor două luni. Două dintre fetele admise la Internship-ul Rompetrol sunt constănţence şi au fost colege de facultate. Entuziaste, Ana Maria Bistraie şi Georgiana Raluca Stoica spun că după sutele de pagini de teorie învăţate în timpul anilor de studiu acum au ocazia să vadă „pe viu" utilajele din rafinărie, pot observa procesul de lucru şi fluxurile: „Este un lucru foarte important. Este o mare diferenţă dintre a citi şi culege informaţii citind şi a vedea toate utilajele şi toate lucrurile în practică. Toate îţi rămân foarte bine întipărite în minte, iar ceea ce citeşti se acumulează mult mai bine". Cei patru tineri admişi la Internship-ul Rompetrol sunt foarte încântaţi de faptul că lucrează şi învaţă de la oameni care au pus umărul la ridicarea Petromidiei, care le povestesc cum a luat naştere rafinăria, din nisip. „Lucrăm cu oameni cu foarte multă experienţă, avem ce învăţa de la ei şi este adevărat, suntem la început, dar ne ajută foarte mult. Ne-au povestit cum au fost începuturile Petromidiei, că prima instalaţie, cea de DAV, a fost pornită în 1979, apoi în 1984 cracarea catalitică şi încet, încet, s-au construit mai multe făbricuţe, fabrici mai mari, şi s-a ajuns la ceea ce este acum", spune Ana Maria Bistraie. Într-un glas, cei patru spun: „Da, normal că vrem să rămânem aici!". Nici nu îşi imaginează că cele două luni de internship se vor finaliza altfel decât cu o „prelungire" de şase luni şi, apoi, poate cu o angajare definitivă: „Asta ne dorim cel mai mult. Sperăm că vom avea posibilitatea să demonstrăm că merităm să lucrăm aici, pentru că în două luni putem arăta ce putem. Am învăţat în câteva săptămâni atâtea lucruri încât nici nu ne puteam imagina. Toţi plecăm cu aceeaşi şansă şi acum contează şi cât de tare îşi doreşte fiecare să rămână aici".

Vacanţă în câmpul muncii

După aceste două luni urmează o evaluare, un examen, şi se va trece la faza următoare, în care vor fi angajaţi pentru şase luni, după care vor intra „în pâine". Fiecare şef de instalaţie, pentru că tinerii lucrează în fiecare instalaţie a Rompetrolului, depune o fişă de evaluare intermediară pentru candidaţi, care contează, pentru evaluarea finală, 60%. Însă, până la proba finală, tinerii pun „osul la treabă". O zi normală începe la 8.00 şi se termină la 16.00, într-un program de muncă relativ normal. „În primele zile ne-a fost mai greu cu trezitul, după pauza de masă ni se mai făcea somn şi încercam să nu aţipim. Apoi am intrat în ritm şi merge treaba foarte bine. Mai şi citim, ni se pun la dispoziţie toate materialele de care avem nevoie, de la bibliotecă, şi apoi punem întrebări pentru a ne clarifica anumite aspecte", povestesc ei. Şi, mai spun că poate cei mai norocoşi au fost admişii din ţară: „Sunt convins că unii dintre noi au privit această perioadă şi ca pe o vacanţă la mare în care şi muncim".