Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:38 23 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane Șarpele Glykon de la Muzeul de Istorie din Constanța, expus la Madrid

ro

09 Aug, 2021 20:53 702 Marime text
  • Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane", va fi accesibilă publicului începând cu data de 30 septembrie, la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid și este coordonată de către Muzeul Naţional de Istorie a Românei.

„Expoziţiei „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane", care va fi accesibilă publicului începând cu data de 30 septembrie, la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid, coordonată de către Muzeul Naţional de Istorie a Românei, i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelenţa Sa Domnul Klaus Iohannis. Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii şi Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale şi face parte din Programul de diplomaţie publică şi culturală, program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe şi derulat prin Ambasada României în Regatul Spaniei”, transmit reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României, printr-un comunicat de presă ce prefațează conferința din data de 11 august. 

Anul acesta, componentele acestui Program sunt dedicate aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.

Expoziţia, reunind 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, îşi propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene.

Firul roşu, călăuzitor, este cel al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanităţii".

Demersul expoziţional este prima prezenţă de acest tip în spaţiul cultural al Regatului Spaniei şi este structurat cronologic în şase teme generice, acoperind fenomenele de civilizaţie specifice începând cu finalului primei epoci a fierului şi conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizaţia La Tene pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia şi Moesia Inferior şi a spaţiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV - VII A.D., esenţială pentru transformarea continentului european.

Dintre piesele de valoare excepţională ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii şi din perioada clasică a civilizaţiei dacice, începând cu coiful de aur de la Coţofeneşti, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, Buneşti, tezaurele dacice de brăţări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Bucureşti-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar şi unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.

Între descoperirile de epocă romană amintim tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăbliţele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian cu reprezentarea podului de la Drobeta, a Columnei de la Roma, a victoriei asupra Daciei cu legenda Dacia capta, echipament dacic şi roman din timpul războaielor (săbii dacice, gladius, pumnale, primul coif de tip Weisenau, umbo de scut, piese de harnaşament, etc.).

Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.

Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca şi epoca marilor migraţii sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Floreşti-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coşovenii de Jos şi Priseaca.

„Ne propunem aşadar, o expoziţie despre zorii culturii şi civilizaţiei europene, despre unicitate dar şi despre contopirea civilizaţiilor, despre aspectul local dar şi despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi, prin care ne dorim să contribuim nu numai la mai buna cunoaştere a originilor şi moştenirii culturale comune ale popoarelor neo-latine, a trăsăturilor specifice ale formării poporului român şi a civilizaţiei sale, dar şi să facem cunoscute publicului spaniol uriaşa şi diversa bogăţie culturală a României, ca parte a patrimoniului european şi universal", mai precizează aceștia. 


Sursă foto: MINAC

Ti-a placut articolul?

Comentarii