SURSE Noi interceptări din dosarul lui Pașca arată cum erau controlați bolnavii și banii lor-”Să le luăm declarații la toți, chiar dacă sunt pe mental”

Noi stenograme din dosarul „azilelor groazei” din Bihor, obținute de stiripesurse.ro din surse judiciare, conturează imaginea unui mecanism care, potrivit DIICOT, avea ca scop principal controlul persoanelor vulnerabile și al veniturilor acestora.

Procurorii vorbesc despre obținerea de indemnizații, pensii și ajutoare sociale, despre persoane cu afecțiuni psihice care nu aveau reprezentanți legali și despre încercări de a obține declarații inclusiv de la beneficiari despre care angajații recunoșteau că sunt „pe mental”.

Dezvăluirile apar la doar o zi după ce Tribunalul București a decis ca Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și alte persoane apropiate familiei să fie cercetați în libertate, sub control judiciar. Potrivit unor surse judiciare, DIICOT urmează să conteste măsura.

DIICOT: miza era obținerea banilor proveniți din pensii, indemnizații și donații

Potrivit referatului procurorilor, mecanismul construit în jurul lui Viorel Pașca ar fi avut un scop financiar bine definit.

„Pașca Viorel-Teodor a conceput un mecanism infracțional care are drept scop final încasarea unor sume de bani semnificative care provin fie din donațiile unor persoane fizice/juridice, fie din sumele primite de beneficiari cu titlu de pensie, indemnizație, ajutor de înmormântare”, se arată în documentele consultate de STIRIPESURSE.RO, potrivit surselor judiciare.

Anchetatorii susțin că pentru atingerea acestui obiectiv erau făcute demersuri pentru stabilirea domiciliului sau a reședinței persoanelor vulnerabile în imobilele controlate de Pașca, astfel încât pensiile și indemnizațiile să poată fi încasate direct la respectivele adrese.

În paralel, procurorii vorbesc despre obținerea certificatelor de handicap și despre existența unor relații cu funcționari din mai multe instituții.

Surse judiciare: anchete sociale și certificate de handicap pentru obținerea unor indemnizații mai mari

Potrivit referatului, membrii grupării ar fi făcut demersuri sistematice pentru încadrarea persoanelor vulnerabile în grade de handicap care să permită încasarea unor sume mai mari.

„Membrii grupării au întreprins în mod sistematic demersuri pentru încadrarea persoanelor cu dizabilități psihice într-un grad de handicap, urmărind obținerea indemnizațiilor, a prestațiilor sociale și a tuturor celorlalte drepturi bănești aferente”, se arată în documentele judiciare.

Mai mult, procurorii susțin că Viorel Pașca ar fi cerut expres ca anumite persoane să fie încadrate la „grav cu asistent personal”, chiar și în situațiile în care nu s-ar fi justificat.
„Pașca Viorel-Teodor ar fi solicitat în mod expres ca pe fișele persoanelor încadrate în grad de handicap să fie menționat «grav cu asistent personal», chiar dacă aceste persoane nu se încadrează la acest grad și nu au nevoie de asistent personal, în scopul obținerii unei indemnizații mai mari”, susțin sursele judiciare.

Stenogramă: „Pensia dumitale va fi încasată de domnul Pașca”

Una dintre discuțiile interceptate de procurori privește un beneficiar care refuză să își comunice codul PIN al cardului pe care îi era virată pensia.
Potrivit documentelor din dosar, angajata David Ramona-Viorica îi transmite acestuia:

„Pensia dumitale va fi încasată de domnul Pașca” și „Venitul va fi încasat de el cât timp stai aici”.

Anchetatorii susțin că la percheziții au fost găsite sute de carduri bancare și sociale aparținând persoanelor găzduite în aceste imobile.

„Să le luăm declarații la toți, chiar dacă sunt pe mental”

Una dintre cele mai șocante stenograme din dosar se referă la obținerea unor declarații de la persoane cu probleme psihice.

Potrivit surselor judiciare, într-o discuție dintre două angajate apare următorul schimb de replici:

„Benedec știe să scrie chiar dacă e bolundă și pe mental.”
„Nu, că eu aș vrea, știi ce… să le luăm declarații la toți care sunt acolo, chiar dacă sunt pe mental, la care se poate.”
„Asta o zis șeful după aia, că tot o gândit-o cum să facă și ce să facă.”
Discuția continuă cu ideea redactării unor declarații în locul beneficiarilor.
„Nu, o putem scrie noi.”
„Și le luăm declarații și îi întrebăm: vrei sau nu vrei?”

Procurorii: persoanele cu probleme psihice nu aveau reprezentanți legali

Anchetatorii susțin că numeroase persoane cu dizabilități psihice nu aveau niciun reprezentant legal care să le protejeze interesele.

„Persoanele cu dizabilități psihice adăpostite în locațiile deținute/controlate de Pașca Viorel-Teodor nu aveau un reprezentant legal, care să le ocrotească și să le sprijine și să ia decizii în numele și în interesul lor”, se arată în documentele judiciare.

Potrivit DIICOT, această situație ar fi permis gestionarea veniturilor lor fără existența unui control extern.

Stenograme: un bolnav, propus tutore pentru alți bolnavi

Din discuția interceptată rezultă că Pașca Viorel-Teodor neagă orice responsabilitate față de persoanele adăpostite :

"Adică.. mie mai bine amu că până amu n-aveam nicio responsabilitatie față de iei, da totuși aveam una morală cumva că...."Pe de altă parte, Pașca își exprimă convingerea că prin desemnarea unui tutore va fi absolvit de orice răspundere: "Da amu dacă le pune tutore, acuma chiar nu mai am nicio treabă."

Pe fondul scandalului public și al presiunilor instituționale, Pașca ar fi căutat soluții pentru desemnarea unor reprezentanți legali.
Potrivit procurorilor, una dintre variante ar fi fost desemnarea chiar a unui beneficiar al centrului: „Și-ți dai seama dacă judecătoru acceptă un bolnav tutore la restu e de râsu lumilor.”


În aceeași discuție, Pașca ar fi afirmat: „Da amu dacă le pune tutore, acuma chiar nu mai am nicio treabă.”
O altă stenogramă redă următorul dialog: Pașca: „E, fac io la 60 dă oameni procură. Nu. Să fie un tutore care știi că rămâne. Punie pă.. cum ar fi, ce-i aia.. (neinteligibil).. cine știe că-i normală sau nu? Cu atât.. la Incești.

Persoana: Are buletinu expirat.

Pașca Viorel-Teodor: Bă la tăți lă faci buletin, cum ispită faci tu în așa fel că cei care treabă n-au buletin?“

„Pe ei asta îi interesează, ăștia cu bani”

Anchetatorii susțin că discuțiile interceptate relevă și interesul pentru beneficiarii care încasau indemnizații.

„Pă ei asta îi interesează, văd eu, ăștia cu bani. Înțelegi? Care sunt cu indemnizații.”
„Ori c-or băgat așa pe sub nas câte unu cu accentuat ca să nu fie chiar vizibil că îi ieie strict pe cei cu bani…”

Stenograme: „Dacă vine de la Consiliul Județean... nu îi mai lasă să intre”

O altă discuție din dosar se referă la accesul autorităților în locațiile unde erau găzduite persoanele vulnerabile.

„Păi sechestrați nu, dar nu îi lasă să intre. Adică vă lasă pe dumneavoastră, o lasă pe Tina ca reprezentant al primăriei, dar dacă vine de la Consiliul Județean…sau de mai sus deja…nu îi mai lasă să intre. Și după aia noi am pus problema, ok, și dacă nu vine de la Consiliul Județean și tot Consiliul Județean și Ministerul pune primăria să facă atuncea ce face? Și ăsta e punctul slab al lui, primăriile. Ca să nu…nu vrea să pice primăriile de vină cu nimic.”

În aceeași conversație apare și temerea că situația ar putea ajunge în atenția televiziunilor.

„Dar îți dai seama, doamne fere, ajunge pe la televiziune, că la o adică vine…dacă trebuie să scoată…că vin cu ideea că e bolnavul în…zi…îi legat, îi sechestrat și… cine știe cum…să vină cu poliția să ducă oamenii. Amu nu ne trebuie porcării din alea“.

Procurorii vorbesc despre sute de persoane și peste o mie de decese

Potrivit DIICOT, în imobilele controlate de familia Pașca au fost identificate 409 persoane.
Istoricul activității indică faptul că, din 2006, în aceste locații ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane, iar aproximativ 1.020 au decedat și au fost înmormântate în cimitirul localității.
Anchetatorii susțin că activitatea era desfășurată fără licențele necesare pentru furnizarea de servicii sociale și medicale.

Averi, terenuri și zeci de mașini

Potrivit documentelor consultate de STIRIPESURSE.RO, familia Pașca și Asociația „Dumbrava DPG” dețineau sau au deținut mai multe terenuri și imobile în județele Bihor, Arad, Hunedoara și Maramureș.
În plus, verificările efectuate de anchetatori au arătat că Viorel Pașca figurează în bazele de date cu un număr de 13 autoturisme și autovehicule, dintre care opt au fost ulterior înstrăinate.

Tribunalul București a dispus controlul judiciar

Joi, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și a decis cercetarea în libertate, sub control judiciar, a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel București.

Dosarul se află în faza de urmărire penală, iar toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.