Stenograme incendiare din ședința PNL Bolojan încearcă să-i convingă pe liberali să voteze guvernul, acuzând PSD pentru criza din sănătate

Premierul demis Ilie Bolojan a lansat sâmbătă, în ședința Biroului Politic Național al PNL, acuzații grave privind modul în care Ministerul Sănătății a repartizat fondurile pentru unitățile de primiri urgențe.

Liderul liberal susține că spitale importante din România au primit, la începutul anului 2026, mai puțin de jumătate din alocările inițiale din anul precedent, situație pe care o pune fie pe seama incompetenței, fie a unei strategii premeditate pentru obținerea de bani suplimentari la rectificarea bugetară. Bolojan a avertizat că inclusiv serviciile de ambulanță și inspectoratele pentru situații de urgență riscă să se confrunte cu probleme grave de funcționare din cauza lipsei finanțării, potrivit stiripesurse.ro.

Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii conducerii PNL, convocată pentru stabilirea poziției partidului față de învestirea Guvernului Luca Niculescu. Bolojan a explicat că cele peste cinci luni de interimat, după demiterea Guvernului său printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, au adus mai multe instituții ale statului în situații financiare dificile.

„Ca efect al acestei situații și al celor cinci luni de provizorat, am ajuns într-un punct în care, din perspectiva funcționării instituțiilor statului, unele dintre acestea se află la limita capacității de funcționare, din cauza nealocării fondurilor bugetare necesare pentru a-și desfășura activitatea în condiții normale până la sfârșitul anului”, a declarat Ilie Bolojan.

Acuzații grave la adresa Ministerului Sănătății: „Fie din incompetență, fie în mod premeditat”

Premierul demis a prezentat situația unităților de primiri urgențe drept unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale problemelor bugetare cu care se confruntă România.

„Primul exemplu este cel al unităților de primiri urgențe. În mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități”, a afirmat Bolojan.

Liderul PNL a oferit drept exemplu Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca din București, despre care susține că a primit anul acesta o alocare inițială de mai puțin de jumătate din cea de anul trecut.

„Ca să înțelegeți, în 2025, cea mai mare unitate de primiri urgențe din România, cea de la Spitalul Floreasca, a avut o alocare inițială de peste 10 milioane de lei. Pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului, au mai fost alocate câteva milioane de lei. Anul acesta, aceeași unitate a avut o alocare inițială de sub 5 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din alocarea inițială din 2025”, a explicat acesta.

Potrivit lui Bolojan, lipsa banilor pentru Spitalul Floreasca a reprezentat una dintre primele probleme pe care a trebuit să le rezolve ministrul interimar al Sănătății.

„Am reușit să rezolvăm această problemă prin redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Sănătății”, a precizat premierul demis.

Situație similară la Târgu Mureș: Alocarea inițială, redusă la mai puțin de jumătate

Bolojan a susținut că problemele nu sunt izolate, prezentând și situația Unității de Primiri Urgențe de la Târgu Mureș.

„În 2025, aceasta a avut o alocare inițială de 8 milioane de lei. Pentru a-și putea încheia anul, au mai fost necesare câteva milioane de lei. Anul acesta, la începutul anului, i-au fost alocate sub 4 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din suma inițială din 2025”, a declarat liderul PNL.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, unele dintre cele mai importante unități de primiri urgențe din țară au primit inițial doar aproximativ o treime din banii necesari pentru funcționarea pe întregul an.

„V-am dat aceste două exemple pentru a înțelege că avem unități de primiri urgențe care au primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării lor pe parcursul întregului an. În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unități nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului”, a avertizat Bolojan.

Bolojan sugerează că subfinanțarea ar putea fi o strategie deliberată pentru obținerea de bani

Premierul demis a mers mai departe și a susținut că alocarea insuficientă a fondurilor pentru servicii esențiale poate reprezenta inclusiv o metodă deliberată prin care responsabilii instituțiilor încearcă să obțină ulterior bani suplimentari.

„Aceasta poate fi o tactică premeditată, pe care unii miniștri sau primari o mai folosesc: lasă cheltuielile vitale din ultimele luni ale anului fără acoperire bugetară, pentru a pune presiune și a obține fonduri suplimentare la rectificare. Sau poate fi, pur și simplu, o dovadă de iresponsabilitate în stabilirea alocărilor bugetare inițiale”, a afirmat liderul liberal.

Bolojan nu a prezentat însă dovezi că subfinanțarea unităților de primiri urgențe ar fi fost efectiv rezultatul unei acțiuni premeditate, evocând această posibilitate alături de cea a unei planificări bugetare defectuoase.

Probleme și pentru ambulanțe și pompieri. Scumpirea carburanților a epuizat bugetele

O altă problemă semnalată de Ilie Bolojan privește finanțarea serviciilor de intervenție care depind de combustibili, în special ambulanțele și inspectoratele pentru situații de urgență.

Premierul demis a explicat că scumpirea carburanților, pe fondul războiului din Golf, a determinat creșterea cheltuielilor peste nivelurile estimate la începutul anului.

„Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, de exemplu, se confruntă cu un deficit de finanțare, inclusiv ca efect al creșterii prețurilor la combustibili. Așa cum știți, de la sfârșitul lunii februarie, prețurile la combustibili au crescut, în medie, cu 20–30%. Din păcate, această creștere s-a menținut și în a doua jumătate a anului”, a spus Bolojan.

Acesta a precizat că majorarea costurilor a determinat consumarea mai rapidă a fondurilor, inclusiv în situațiile în care bugetele inițiale fuseseră dimensionate pentru întregul an.

„Din nou, au fost făcute redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Sănătății. Acestea au ajutat la continuarea funcționării serviciilor respective, dar nu pot acoperi toate necesitățile până la sfârșitul anului”, a avertizat liderul PNL.

Contracte de 19,5 miliarde de euro la Transporturi, pentru o alocare PNRR de 4,6 miliarde de euro

Ilie Bolojan a prezentat și o situație pe care o consideră problematică la Ministerul Transporturilor, invocând discrepanța dintre valoarea contractelor încheiate pentru proiectele din PNRR și alocarea finală a fondurilor europene.

„La toate acestea se adaugă nevoile suplimentare de finanțare pentru investiții și pentru lucrările aflate în derulare, inclusiv ca efect al supracontractării din anii anteriori. Vă dau exemplul Ministerului Transporturilor, unde, numai pe PNRR, avem contracte semnate în valoare de 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea finală menționată este de 4,6 miliarde de euro”, a declarat Bolojan.

Datele invocate de premierul demis indică o diferență de 14,9 miliarde de euro între valoarea contractelor semnate și alocarea finală menționată, valoarea contractelor fiind de peste patru ori mai mare.

„Aceste lucrări au fost începute și necesită fluxuri financiare suplimentare pentru continuarea lor, iar aceste necesități nu pot fi acoperite în condiții normale fără măsuri bugetare corespunzătoare”, a explicat Bolojan.

Avertisment privind blocarea serviciilor esențiale ale statului

În acest context, liderul liberal a subliniat că România are nevoie urgentă de o rectificare bugetară importantă, care nu poate fi realizată prin ordonanță de urgență de către Executivul interimar, din cauza limitelor constituționale aplicabile unui guvern demis.

Bolojan a amintit că, în ultimele luni, Executivul a fost nevoit să gestioneze și finalizarea PNRR, efectele războiului din Golf, creșterea prețurilor la combustibili și problemele de producție energetică pe care le-a pus pe seama secetei.

Toate aceste evoluții au amplificat, potrivit premierului demis, dificultățile financiare ale instituțiilor statului.

„Prin urmare, orice prelungire a această situație de provizorat, care nu ne este imputabilă, riscă să ne aducă în punctul în care servicii de bază ale statului român, inclusiv cele care asigură intervențiile în situații de urgență, să rămână fără finanțare. Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care PNL trebuie să decidă dacă susține învestirea Guvernului Luca Niculescu, format din tehnocrați și reprezentanți ai PSD. Deși a afirmat că liberalii nu ar avea motive politice să voteze noul Executiv și că așteptările sale sunt reduse, Bolojan a invocat riscurile financiare pentru funcționarea statului drept argument pentru încheierea cât mai rapidă a interimatului.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.