Stenograme Bolojan anunță în ședința PNL marea reașezare a salariilor. Noua grilă împarte bugetarii în două

Noua Lege a salarizării nu va reduce veniturile bugetarilor care câștigă mai mult decât nivelul stabilit pentru funcția lor, dar le va îngheța salariile în următorii ani.

Ilie Bolojan a explicat în ședința conducerii PNL că acești angajați vor rămâne cu veniturile actuale până când colegii plătiți sub nivelul rezultat din noua grilă îi vor ajunge din urmă. În același timp, Comisia Europeană a acceptat în principiu creșterea cu 12,1 miliarde de lei a fondului de salarii, dar a cerut României să compenseze suma prin venituri suplimentare sau reduceri de cheltuieli.

Declarațiile au fost făcute în ședința în care conducerea PNL și-a mandatat parlamentarii să susțină proiectul Legii salarizării, contestat deja prin greve și proteste de mai multe categorii de angajați din sistemul public.

Ce se întâmplă cu bugetarii care câștigă peste noua grilă

Ilie Bolojan a explicat în ședința PNL că noua lege nu va determina reducerea salariilor aflate deja în plată, inclusiv în cazul angajaților care câștigă mai mult decât nivelul rezultat în urma evaluării funcțiilor.

În schimb, veniturile acestora vor rămâne la valoarea actuală pentru următorii ani. Salariile vor putea crește din nou abia după ce angajații plătiți sub nivelul stabilit prin noua grilă vor recupera diferențele.

„Măsurile trebuie să fie adoptate în așa fel încât celor care au nivelul de salarizare peste nivelul care a ieșit din acest studiu să nu li se scadă veniturile. Vor rămâne cu actualele salarii în următorii ani, până când cei care au salarii mai mici decât ar trebui să fie și care urmează să beneficieze de creșteri de salarii îi vor ajunge din urmă”, a declarat președintele PNL.

Mecanismul va împărți practic angajații sistemului public în două categorii: cei care vor primi majorări pentru a ajunge la nivelul noii grile și cei ale căror salarii vor fi menținute la valoarea actuală până la reducerea decalajelor.

Anvelopa pentru creșteri a urcat de la 8 la 12,1 miliarde de lei

Bolojan a prezentat și evoluția negocierilor purtate în jurul proiectului. Varianta asupra căreia partidele conveniseră inițial prevedea o creștere a fondului de salarii cu aproximativ 8 miliarde de lei.

Calculul pornea de la un fond total de salarii estimat pentru acest an la 166 de miliarde de lei.

„Acest proiect a făcut obiectul unor discuții acum o lună de zile la Palatul Cotroceni, în care partidele au semnat un acord pentru a susține proiectul de lege, în așa fel încât, conform calculelor care au fost făcute de Ministerul de Finanțe și care au fost validate de Comisia Europeană, față de un fond de salarii de 166 de miliarde, cât avem noi estimat anul acesta, ar fi urmat o creștere de aproximativ 8 miliarde, anvelopă pentru anul viitor”, a explicat Ilie Bolojan.

După începerea negocierilor cu sindicatele și cu reprezentanții din sănătate, educație, administrație și ordine publică, Guvernul a constatat că proiectul inițial nu clarifica numeroase probleme.

În urma discuțiilor, suma suplimentară a fost majorată la 12,1 miliarde de lei.

„S-a constatat că există foarte multe solicitări de clarificări, lucruri care nu fuseseră clarificate în primul proiect de lege. Ca atare, lucrându-se în baza discuțiilor care au avut loc, s-a ajuns la o formulă maximală în care anvelopa de creștere a fost ridicată la 12,1 miliarde valoare”, a arătat liderul PNL.

Bruxelles-ul cere venituri suplimentare sau reduceri de cheltuieli

Potrivit lui Ilie Bolojan, noua anvelopă de 12,1 miliarde de lei a fost comunicată Comisiei Europene și acceptată în principiu. Acceptul nu este însă necondiționat.
România trebuie să identifice măsuri prin care să obțină venituri suplimentare la buget sau să reducă alte cheltuieli, astfel încât majorarea fondului de salarii să nu afecteze echilibrul bugetar.

„Anvelopa de creștere a fost ridicată la 12,1 miliarde, valoare care a fost comunicată Comisiei Europene, acceptată în principiu de Comisie, cu solicitarea de a lua măsuri compensatorii pentru creșterea veniturilor sau reducerea de cheltuieli, în așa fel încât, pe ansamblu, și anul viitor echilibrele bugetare să fie menținute”, a afirmat Bolojan.

Președintele PNL nu a precizat în discurs ce măsuri vor fi adoptate pentru acoperirea acestei sume și nici dacă veniturile suplimentare vor proveni dintr-o colectare mai bună, din schimbări fiscale sau din alte surse. De asemenea, nu a indicat domeniile în care ar putea fi operate reduceri de cheltuieli.

Limitele bugetare impuse noii Legi a salarizării

Bolojan a explicat că fondul de salarii din sectorul public nu poate depăși actuala pondere de 8,1% din produsul intern brut.

În același timp, creșterea cheltuielilor salariale trebuie să rămână în limita avansului nominal al PIB, estimat la 7,3% pentru anul viitor.
„Condiționările sunt legate de faptul că nu putem depăși cheltuielile de salarii peste ponderea pe care o avem astăzi din PIB, de 8,1%. Nu putem depăși cheltuielile de salarii peste ponderea de creștere a PIB-ului net de 7,3%, estimată pentru anul viitor”, le-a spus liderul PNL colegilor de partid.
Aceste limite sunt invocate de conducerea liberală pentru a respinge solicitările sindicale care ar determina depășirea anvelopei de 12,1 miliarde de lei.

Bolojan spune că forma contestată este „maximul posibil”

Proiectul publicat de Guvern a stârnit nemulțumiri în sistemul sanitar, în educație, administrație și asistență socială. SANITAS a declanșat o grevă de avertisment, iar organizațiile sindicale au anunțat continuarea protestelor dacă prevederile nu sunt modificate.
O nouă rundă de discuții cu sindicatele urmează să aibă loc marți. Ilie Bolojan a avertizat însă că, dacă nu se ajunge la un acord, Guvernul va depune proiectul în forma actuală.
„Dacă se va ajunge la o formulă finală, este foarte bine. Dacă nu, din punctul nostru de vedere, proiectul în forma în care este este maxim posibil. Ceea ce poate fi suportat de economia României, ceea ce poate fi acceptat de Comisia Europeană ca să se considere acest jalon îndeplinit”, a declarat președintele PNL.
Bolojan a recunoscut că proiectul nu este perfect, dar susține că limitele economice și condițiile PNRR nu permit acordarea unor majorări suplimentare.
„Dacă nu se ajunge la o soluție de comun acord, ceea ce ar fi cel mai bun lucru și ar însemna o depunere de către mai mulți parlamentari de la partidele politice și o șansă mai mare să fie adoptată legea, Guvernul, prin miniștri care sunt și parlamentari, va depune proiectul de lege în forma în care s-a elaborat, fiind pe baza discuțiilor pe care le-am avut cu sindicatele. Nefiind o formă perfectă, ca să ne înțelegem foarte bine, ci fiind maxim posibil ceea ce se poate în condițiile date”, a spus acesta.
Proiectul ar urma să fie depus la Senat miercuri sau cel târziu joi.

PNL va susține doar amendamentele acceptate de Comisia Europeană

Conducerea PNL și-a mandatat grupurile parlamentare să voteze întregul pachet de legi necesar pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Mandatul prevede susținerea proiectelor în forma propusă de inițiatori sau cu amendamente care primesc acceptul Comisiei Europene.

„Propunerea pe care o fac este să mandatăm grupurile noastre parlamentare să susțină în Cameră și în Senat tot pachetul de legi care ține de PNRR, în forma în care este propusă de către inițiator sau cu amendamente care sunt acceptate de Comisia Europeană”, a declarat Bolojan.
Liderul liberal a avertizat că introducerea unor modificări fără acordul Bruxelles-ului ar putea determina Comisia să considere jalonul neîndeplinit.
„Dacă vom introduce amendamente pe parcursul dezbaterii care să nu fie acceptate, practic Comisia nu recunoaște jalonul îndeplinit”, a adăugat acesta.

Bolojan: România pierde sigur 770 de milioane de euro fără lege

Președintele PNL susține că neadoptarea Legii salarizării ar duce cu certitudine la pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile europene.

„Propunerea de a susține acest proiect se bazează pe o realitate. Dacă nu îl vom adopta, vom pierde cei 770 de milioane de euro cu certitudine”, a afirmat Bolojan.

Acesta mai spune că, indiferent de componența viitorului guvern, o indexare a fondului de salarii va deveni inevitabilă de la 1 ianuarie. Potrivit calculelor prezentate în ședință, o indexare cu rata inflației ar consuma întreaga anvelopă disponibilă.

„Indiferent ce guvern vom avea, în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie, va fi inevitabil făcută o indexare a fondului de salarii. Această indexare va consuma oricum anvelopa pe care o avem, deci oricum vom avea o creștere a nivelului de salarizare”, a spus președintele PNL.

În opinia sa, menținerea actualului sistem și aplicarea unei indexări uniforme ar amplifica dezechilibrele dintre diferitele categorii de bugetari.

„Dacă nu vom adopta legea, actualele dezechilibre care sunt în multe sectoare vor fi amplificate prin indexarea cumulată cu inflația pentru toată lumea, în timp ce adoptarea legii va genera o primă corecție. Nu va fi totul perfect, dar va fi o îndreptare a actualelor dezechilibre”, a concluzionat Ilie Bolojan.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.