Secretarul general NATO Mark Rutte și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski printre invitații la Summit al Formatului București 9

Președintele României, Nicușor Dan, găzduiește miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al Aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui și mai substanțial la securitatea transatlantică.

Rolul României

România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară – după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022 – consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic. Președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului.

Participanți

La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali:

• Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria
• Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
• Secretarul General NATO Mark Rutte
• Invitați speciali: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională

Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație Comună. Co-președinții formatului, România și Polonia, alături de Secretarul General NATO, vor susține o conferință de presă.


Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa comună a României și Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Cele zece Summituri de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Summitul din 2026 se desfășoară cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securității europene și transatlantice. Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa Alianței. Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spațiului aerian Aliat, acte de sabotaj, amenințări la adresa infrastructurii critice și campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii.

Obiective


Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara și urmărirea rezultatelor așteptate. Agenda reuniunii include:

• Creșterea cheltuielilor de apărare: implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și consolidarea bazei industriale transatlantice;
• Coerența strategică pe Flancul Estic: abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate;
• Sprijinul pentru Ucraina: importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului;
• Partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO: creșterea contribuției aliaților europeni (și Canadei) și intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării.

Principalele mesaje ale României

Președintele Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. Va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea Aliată.

Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană. 


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.