Se schimbă harta țării și se înlocuiesc buletinele Ce se întâmplă dacă îți dispare comuna și cine achită cheltuielile

Vești bune pentru românii vizați de reorganizarea teritorială a țării. În cadrul proiectului de comasare a comunelor și orașelor mici, social-democrații propun ca toate cheltuielile pentru schimbarea actelor de identitate și a documentelor oficiale ale cetățenilor să fie suportate integral de stat, într-o perioadă de tranziție dedicată, astfel încât oamenii să nu scoată niciun leu din buzunar în urma modificării adreselor.

Europarlamentarul Dragoș Benea a clarificat un detaliu extrem de important privind modul în care comasarea va afecta adresele din buletine. El a precizat că denumirile satelor vor rămâne exacte așa cum sunt în prezent și nu vor suferi nicio modificare. În schimb, doar comunele de care aparțin aceste sate ar putea să își schimbe numele sau să fie unite cu altele în cadrul noii reforme administrative.

Se schimbă buletinele pe banii statului: soluția propusă pentru românii vizați de comasarea comunelor Locuitorii comunelor care ar putea fi comasate în cadrul reformei administrativ-teritoriale ar urma să beneficeze de o soluție pentru schimbarea documentelor fără cheltuieli personale. Varianta discutată de social-democrați presupune o perioadă de tranziție și suportarea costurilor de către stat, acolo unde reorganizarea va face necesară înlocuirea actelor, potrivit stiripesurse.ro.

Europarlamentarul Dragoș Benea a explicat că locuitorii vizații de comasarea comunelor ar putea să-și înlocuiască gratuit documentele, fără să achite personal cheltuielile care apar în urma modificărilor administrative ale localității în care trăiesc. „Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul”, a declarat coordonatorul grupului de lucru. Formularea descrie soluția luată în considerare pentru proiect.

Benea a făcut o distincție între sate și comune atuncu când a explicat posibilele consecințele ale reorganizării. Potrivit acestuia, denumirile satelor nu s-ar schimba, dar unele comune ar putea primi alte denumiri sau ar putea fi comasate în cadrul viitoarei reforme. „Satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da”, a precizat europarlamentarul.

Cele 6 criterii ale PSD pentru desființarea și reorganizarea localităților PSD propune evaluarea unităților administrativ-teritoriale prin șase criterii. Acestea sunt populația și evoluția demografică, situația economică a primăriilor, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesul la servicii de bază și infrastructura publică locală. Evaluarea include și investedițiile realizate. Astfel, discuția despre reorganizare nu se limitează la numărul de locuitori, ci cuprinde și situația economică și capacitatea administrativă, scrie romaniatv.net.

Accesul la școli, unități medicale, transport și utilități figurează, de asemenea, printre aspectele analizate. Pe baza rezultatelor, grupul de lucru urmărește să distingă între localitățile care pot funcționa în organizarea actuală și cele pentru care ar putea fi necesară reorganizarea administrativă. Peste 1.500 de comune și orașe din România nu mai îndeplinesc criteriile legale

Potrivit datelor prezentate de Benea, România are peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Tot el a indicat aproximativ 1.100 de unități cu cel mult 3.000 de locuitori. Aceste valori au fost invocate în cadrul argumentației pentru evaluarea administrațiilor locale.

Situația descrisă nu privește numai comunele. Europarlamentarul a afirmat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, potrivit explicațiilor sale, ele continuă să funcționeze cu structuri administrative corespunzătoare statutului de oraș, aspect inclus în discuția privind reforma.


 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.