România, vizată de o procedură de infringement a Comisiei Europene!

Comisia Europeană deschide o procedură de infringement la adresa României și a Austriei în domeniul energiei. Dacă țara noastră nu se conformează, riscăm să primim sancțiuni de la CJUE.

Comisia Europeană a decis să deschidă procedura de infringement, respectiv de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către Austria și România (INFR(2026)2033), deoarece acestea nu au transmis încă toate informațiile solicitate în Planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC), care trebuiau depuse acum un an, respectiv până la 15 martie 2025, arată un comunicat transmis miercuri de reprezentanții Comisiei.


Ce înseamnă de fapt PNIESC

Comisia Europeană a publicat Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) al României în octombrie 2024, în timpul mandatului lui Sebastian Burduja ca ministru al Energiei, scrie stiripesurse.ro.

PNIESC include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice.


Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.

De asemenea, până în 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa.


În temeiul articolului 17 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunii climatice (Regulamentul (UE) 2018/1999), statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei la fiecare doi ani progresele realizate în ceea ce privește implementarea planurilor lor naționale integrate privind în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

Până la 15 martie 2025, statele membre trebuiau să își raporteze progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea PNIESC-urilor pentru perioada 2021-2030 și, în special, în ceea ce privește obiectivele, țintele și contribuțiile lor în cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice (decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei, securitate energetică, cercetare, inovare și competitivitate).

Ce urmează

Potrivit Comisiei, cerințele precise privind conținutul acestor rapoarte sunt stabilite în diverse articole din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei și în Legea europeană privind clima (Regulamentul (UE) 2021/1119).

„Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. PNIESC-urile sunt cruciale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice, așa cum sunt exprimate în planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, în toate dimensiunile uniunii energetice. Acestea sunt esențiale pentru ca Comisia să poată urmări progresele Uniunii în direcția atingerii obiectivelor sale comune. Având în vedere că Austria și România nu și-au îndeplinit obligația până la termenul legal, Comisia a decis să le trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să își prezinte NECPR-ul complet fără întârzieri nejustificate”, au transmis oficialii de la Bruxelles.


În această fază România și Austria au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, după care, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ai cărei judectori pot decide aplicarea unor sancțiuni care pot fi semnificative.

Deciziile luate miercuri de Comisie în cadrul pachetui actual de constatare a neîndeplinirii obligațiilor includ în total 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate. De asemenea, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la 2 cazuri. În plus, Comisia a decis să închidă 44 de cazuri în care statele membre în cauză, în cooperare cu Comisia, au pus capăt unei neîndepliniri a obligațiilor și au asigurat respectarea legislației UE, arată oficialii de la Bruxelles.



Citește și

Comisia Europeană lansează un plan de acțiune pentru contracararea amenințărilor dronelor asupra securității UE