România cere sprijin european pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, aflată în evaluarea Comisiei Europene

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a solicitat sprijinul partenerilor europeni pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă.

Demersul vine în contextul investigației aprofundate deschise de Comisia Europeană pentru a verifica dacă finanțarea publică avută în vedere de România respectă regulile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.

România cere sprijin european pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Solicitarea a fost formulată joi, 29 octombrie, la Luxemburg, în cadrul reuniunii ministeriale a Alianței Nucleare, desfășurată în marja Consiliului Energie. Ministrul a susținut că investiția este importantă pentru securitatea energetică a României și pentru menținerea producției de electricitate cu emisii reduse de carbon.

„Pentru România, cooperarea în cadrul Alianței trebuie să aducă rezultate concrete și pentru proiectele noastre nucleare. Am solicitat sprijinul partenerilor pentru proiectul de retehnologizare, o investiție esențială pentru menținerea pe termen lung a producției de energie electrică cu emisii reduse de carbon și pentru securitatea aprovizionării”, a declarat Dumitru Chisăliță, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, citat de știrileprotv.ro.

România a notificat Comisia Europeană în ianuarie 2026 cu privire la intenția de a acorda sprijin pentru retehnologizarea reactorului Unității 1. Proiectul urmărește păstrarea capacității de producție de 706 MW și prelungirea duratei de funcționare a reactorului cu încă 30 de ani, potrivit adevarul.ro.

În aprilie, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a stabili dacă mecanismul de finanțare propus este compatibil cu normele europene privind ajutoarele de stat.

Ministerul Energiei consideră că această etapă face parte din evaluarea unui proiect nuclear de asemenea amploare și oferă Comisiei posibilitatea de a analiza detaliile investiției și soluția de finanțare. În acest context, Dumitru Chisăliță le-a cerut statelor participante la Alianța Nucleară să susțină proiectul în cadrul consultării publice de 30 de zile.

În cadrul reuniunii de la Luxemburg, discuțiile au vizat viitorul sistemului energetic european după anul 2030, inclusiv rolul energiei nucleare în asigurarea aprovizionării, reducerea emisiilor și menținerea competitivității economice.

Reprezentanții României au susținut necesitatea unor reguli care să permită investiții predictibile și acces efectiv la finanțare pentru proiectele nucleare.

„Am participat astăzi, la Luxemburg, la reuniunea Alianței Nucleare, în marja Consiliului Energie. Mesajul României este clar: energia nucleară trebuie să aibă un rol pe deplin recunoscut în viitorul cadru energetic european. Avem nevoie de reguli predictibile și de acces efectiv la finanțare pentru investițiile care asigură energie curată, disponibilă permanent și la costuri competitive pentru populație și industrie. Pentru România, cooperarea în cadrul Alianței trebuie să aducă rezultate concrete și pentru proiectele noastre nucleare”, a precizat ministrul.

Alianța Nucleară reunește state europene care susțin dezvoltarea energiei nucleare și integrarea acesteia în politicile energetice ale Uniunii Europene. Obiectivele formatului de cooperare includ securitatea aprovizionării, reducerea emisiilor și consolidarea competitivității economiei europene.

Reactorul Unității 1 de la Cernavodă a fost pus în funcțiune în 1996. În prezent, acesta este oprit din luna iulie, în contextul debitului scăzut al Dunării.

Totodată, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a publicat miercuri seară, în Monitorul Oficial, hotărârea de prelungire cu 30 de zile a stării de alertă referitoare la funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul nivelului redus al fluviului.

Retehnologizarea Unității 1 este unul dintre proiectele strategice ale sectorului energetic românesc. Continuarea investiției depinde, între altele, de clarificarea condițiilor în care poate fi acordat sprijinul public, în conformitate cu legislația europeană.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.