Reforma ICR, în dezbatere. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și lideri culturali discută viitorul diplomației culturale românești

 

• Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat marți, 29 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, la o primă dezbatere cu tema „Viitorul Institutului Cultural Român”, găzduită de deputatul George Gima, la care au luat parte și președintele ICR, Liviu Jicman, și reprezentanți ai sectorului cultural și mediului diplomatic.
   

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat marți, 29 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, la o primă dezbatere cu tema „Viitorul Institutului Cultural Român”, găzduită de deputatul George Gima, la care au luat parte și președintele ICR, Liviu Jicman, și reprezentanți ai sectorului cultural și mediului diplomatic, transmite un comunicat din partea MAE.

Dezbaterea este prima dintr-o serie de consultări privind statutul viitor al ICR, urmărind echilibrul între autonomie artistică și eficiență diplomatică, obiectivul final fiind transformarea culturii române într-un pilon strategic de consolidare a imaginii și influenței României în plan european și global.

O mai bună coordonare între Institutul Cultural Român și Ministerul Afacerilor Externe, dar și relația cu Ministerul Culturii și alte instituții, constituie priorități atât în programul președintelui Nicușor Dan cât și al Guvernului României.

„Le mulțumesc tuturor celor prezenți pentru opiniile exprimate în mod deschis. Avem în fața noastră o fereastră de oportunitate pentru o dezbatere onestă și de substanță cu privire la ceea ce ne dorim de la diplomația noastră culturală, de la relația dintre obiectivele diplomatice, cele ale sectorului cultural și cele ale industriilor creative. Cultura este o resursă de prestigiu pentru politica externă a României, cu atât mai mult în fața provocărilor pe care le traversăm astăzi. Îmi doresc să ascult opinia tuturor specialiștilor și să găsim cel mai bun echilibru între acțiunile diplomatice și autonomia culturală a Institutului și a proiectelor artistice. Am convingerea că vom găsi cele mai bune variante pentru întărirea instituției și alinierea obiectivelor”, a spus ministrul Oana Țoiu.

„A fost o primă consultare a sectorului cultural și a mediului diplomatic, care a pus în prim-plan tema unei reforme a ICR. Ne dorim ca în luna august să organizăm o nouă dezbatere, pentru a putea asculta cât mai mulți experți, artiști, a căror opinie este extrem de valoroasă”, a declarat deputatul George Gima, vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură, Arte, Mass-media și membru în Comisia pentru Politică Externă a Camerei Deputaților.

Deputatul George Gima a prezentat, de asemenea, un studiu comparativ referitor la institutele culturale din statele Uniunii Europene și din Regatul Unit, care identifică trei dimensiuni cheie de analiza: statutul legal al institutelor, mecanismul de coordonare, și sursele de finanțare. Majoritatea țărilor europene (aprox. 39%) au institute culturale subordonate MAE, exemplul clasic fiind Institutul Francez sau Cervantes. Alte țări (21%) optează pentru subordonarea față de Ministerul Culturii (ex. Grecia, Lituania), în timp ce unele (18%) mențin institute independente (ex. British Council, Goethe-Institut).

Discuția a reunit reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanți din domeniul managementului cultural, ai unor festivaluri renumite sau personalități din sectorul artistic-cultural, între care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Corina Șuteu, Gilda Lazăr, Iulia Popovici, Dan Perjovschi, Matei Vișniec, Constantin Chiriac, Ioana Nicolae, Ștefan Teișanu, Lidia Bodea, Șerban Radu, Cristian Hordilă sau Mihai Mitrică.



Citește și:
România, relații diplomatice: Republica Peru, o țară a contrastelor și renașterii naționale (GALERIE FOTO)