Programul de guvernare propus de Guvernul Luca Niculescu prevede creşterea graduală a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB (DOCUMENT)

Programul de guvernare propus de Guvernul Luca Niculescu prevede creşterea graduală a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, actualizarea Programului Armata României 2040, simplificarea cadrului legislativ pentru achiziţiile Armatei, dezvoltarea apărării antidronă şi întărirea apărării cibernetice, modernizarea şi extinderea infrastructurii militare la standarde NATO, o industrie de apărare competitivă, prioritizarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic cu SUA şi extinderea cooperării de apărare şi securitate maritimă la Marea Neagră cu partenerii din NATO şi UE conform Agerpres.ro

"Creştem gradual cheltuielile şi investiţiile pentru apărare la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli de bază şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg, în funcţie de mediul de securitate, nevoile apărării naţionale şi angajamentele NATO şi în concordanţă cu mecanismele de finanţare ale UE. Stabilim un calendar anual public al creşterii până în 2035, conform angajamentului NATO de la Haga, cu defalcarea 3,5% / 1,5% raportată distinct în fiecare buget anual, şi finanţăm creşterea în coerenţă cu traiectoria de deficit asumată. Fiecare creştere corespunde unor capabilităţi şi termene din Planul multianual de înzestrare şi din Programul Armata României 2040, cu prioritate pentru apărarea antiaeriană şi antirachetă, capabilităţile navale, sistemele fără pilot şi muniţie, şi acoperă şi costurile de operare, întreţinere şi instruire; publicăm anual stadiul programelor finanţate", se arată în textul programului de guvernare.

Totodată, se are în vedere actualizarea Programului Armata României 2040 şi cadrului juridic al apărării, prin introducerea conceptului de stare de vigilenţă pentru pregătirea resurselor, armatei, industriei şi teritoriului şi integrarea lecţiile războiului din Ucraina, mai ales privind noile tehnologii. Programul prevede şi accelerarea digitalizării Armatei.

Pentru achiziţii pentru apărare mai rapide şi mai sigure se doreşte simplificarea cadrului legislativ şi a procedurilor de decizie pentru achiziţiile Armatei, şi crearea unui sistem integrat de achiziţii de servicii la nivel central şi asigurarea de asistenţă juridică specializată pentru contractele de înzestrare de peste 100 milioane de euro.

În privinţa profesiei militare se are în vedere îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul apărării pentru creşterea atractivităţii profesiei militare şi a calităţii vieţii personalului militar şi civil.

"Corelăm recrutarea, pregătirea, evoluţia în carieră şi condiţiile de exercitare a profesiei, astfel încât personalul să beneficieze de reguli clare şi de perspective profesionale care încurajează performanţa şi continuitatea în serviciu", se afirmă în document.

Programul îşi propune şi dezvoltarea unor capabilităţi moderne terestre, aeriene şi maritime.

"Continuăm achiziţiile esenţiale din Planul multianual de înzestrare: tehnică blindată, artilerie şi sisteme de sprijin pentru forţele terestre, un concept integrat de apărare aeriană şi balistică şi un concept de apărare maritimă pentru apele teritoriale, libertatea de navigaţie, infrastructura critică subacvatică şi de suprafaţă şi zona economică exclusivă. Corelăm înzestrarea cu instruirea, mentenanţa, sprijinul logistic şi compatibilitatea cu sistemele aliate", se arată în document.

De asemenea, programul prevede dezvoltarea capacităţii de detectare şi combatere a dronelor, cu prioritate pentru zona Dunării, litoralul Mării Negre şi infrastructura critică, şi susţinerea dezvoltării şi producţiei în România a sistemelor fără pilot şi antidronă, precum şi întărirea apărării cibernetice a Armatei şi cooperarea cu instituţiile de securitate cibernetică, dar şi creşterea rezilienţei la ameninţări hibride prin pregătirea populaţiei, a autorităţilor locale şi a operatorilor economici esenţiali pentru situaţii de criză.

Sunt prevăzute şi măsuri pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii militare la standarde NATO, cu prioritate pentru bazele care găzduiesc trupe şi capabilităţi aliate - Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită Cincu - şi o adaptare a noilor sisteme de armament.

Totodată, va fi pregătită implementarea viitoarei legislaţii europene privind mobilitatea militară, în corelare cu măsurile din capitolul Transporturi şi infrastructură (M11).

Potrivit programului, industria naţională de apărare va fi pusă în centrul programelor de înzestrare prin implicarea companiilor româneşti, de stat şi private, în producţie, integrare, mentenanţă şi servicii.

"Regula de achiziţie: pentru capabilităţile urgente primează termenul de livrare, iar contribuţia industriei naţionale se asigură prin integrare, mentenanţă şi transfer de tehnologie; în programele multianuale, producţia în România devine criteriu de bază. Valorificăm Planul Readiness 2030 şi SAFE, cu respectarea angajamentelor deja semnate, continuăm achiziţiile comune cu partenerii şi promovăm România ca centru regional de mentenanţă. Dezvoltăm cercetarea şi inovarea în apărare, inclusiv în inteligenţa artificială, prin instrumentele UE, precum PESCO şi Fondul European de Apărare, şi prin acceleratorul NATO DIANA", se spune în document.

Un subcapitol este dedicat contribuţiei României la apărarea colectivă şi sprijinul pentru parteneri.

"Contribuim la descurajarea şi apărarea pe Flancul Estic şi la comandamentele aliate, menţinem participarea la operaţii şi misiuni NATO, UE şi în alte formate agreate şi asigurăm sprijinul de naţiune gazdă pentru forţele aliate. Promovăm în UE iniţiativa Eastern Flank Watch şi pregătim contribuţia României la implementarea ei. Sprijinim securitatea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a statelor din Balcanii de Vest, inclusiv capacitatea de apărare a Republicii Moldova, prin cooperare instituţională, pregătire şi schimb de expertiză, alături de aliaţi", se menţionează în programul Guvernului Luca Niculescu.

Va fi acordată prioritate dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic cu SUA şi se are în vedere actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030.

Nu în ultimul rând, programul propune extinderea cooperării de apărare şi securitate maritimă la Marea Neagră cu partenerii din NATO şi UE, mai ales Franţa, Germania, Italia, Polonia, Regatul Unit şi Turcia pentru securitatea Mării Negre, prin proiecte comune de pregătire, înzestrare şi sprijin logistic.

"Continuăm participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), înfiinţat de România, Turcia şi Bulgaria în 2024. Ca furnizor de securitate în regiune, asigurăm nevoile operaţionale pentru libertatea de navigaţie, protecţia infrastructurii critice şi a intereselor economice din zona economică exclusivă şi susţinem înfiinţarea în România a centrului regional pentru securitate maritimă, conform abordării strategice a UE", se mai evidenţiază în document. 

Agerpres.ro