Planul Național de Pregătire pentru Riscuri în Sectorul Energiei Electrice O analiză detaliată a strategiei de siguranță energetică aprobată de Guvern (DOCUMENT)

Ministerul Energiei, prin Direcția Prevenire și Gestionare Riscuri în Sectorul Energetic – Autoritatea Competentă pentru Asigurarea Aprovizionării cu Energie Electrică, împreună cu C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., a elaborat și finalizat proiectul Planului de Pregătire pentru Riscuri în Sectorul Energiei Electrice. Elaborat în conformitate cu cerințele Regulamentului European 2019/941, documentul strategic stabilește pentru prima dată un cadru integrat și predictibil pentru prevenirea, gestionarea și limitarea efectelor unor eventuale crize care ar putea afecta Sistemul Electroenergetic Național. Adoptarea acestui plan nu reprezintă o declarare a unei stări de urgență și nici nu declanșează restricții automate pentru populație sau industrie, ci definește în detaliu rolurile instituționale, procedurile de intervenție și mecanismele europene la care România va apela în caz de necesitate.

Arhitectura instituțională prevăzută în document pune în centrul deciziei de criză Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic, structură condusă de reprezentantul Ministerului Energiei. Această entitate reunește factorii de decizie din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, ai Unității Operaționale Dispecerul Energetic Național, ai celor mai mari producători de energie din țară — precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrocentrale București și OMV Petrom —, precum și conducerea tuturor operatorilor de distribuție licențiați. În situații critice, acest centru este singurul organism abilitat să evalueze riscurile, să declare oficial stare de criză și să coordoneze aplicarea măsurilor excepționale. În paralel, la nivelul fiecărei companii din sector se activează Centre Operative Locale, care au misiunea de a pune în aplicare dispozițiile centrale, de a asigura paza infrastructurii, protecția muncii și intervențiile tehnice rapide pe teren.

Analiza cuprinsă în plan evaluează nouăzeci și două de scenarii de risc relevante, structurate în funcție de origine, probabilitate și nivelul de impact asupra rețelei naționale. Tipurile de riscuri analizate variază de la atacuri cibernetice orientate asupra sistemelor informatice de comandă de tip SCADA sau asupra platformelor de tranzacționare a energiei, până la atacuri fizice, acte de sabotaj și defecțiuni tehnice grave în stații de transformare. De asemenea, sunt evaluate atent hazardurile naturale extreme, cum ar fi furtunile solare de mare intensitate care pot distruge transformatoarele, valurile de frig prelungite care blochează apele și cresc masiv consumul, valurile de căldură extremă asociate cu secetă severă — situație în care debitul scăzut al Dunării sau al râurilor interioare reduce producția hidro și afectează răcirea centralelor —, precum și căderile masive de chiciură, cutremurele majore sau incendiile de pădure din apropierea liniilor de înaltă tensiune. Riscurile legate de lipsa combustibililor fosili sau nucleari, grevele, pandemii, accidentele industriale și conflictele armate din regiune sunt de asemenea integrate în modelele de simulat.

Principala directivă strategică a planului este menținerea funcționării pieței libere de energie pentru o perioadă cât mai lungă, măsurile de intervenție fiind structurate în mod gradual. În primă fază, se aplică măsuri tehnice preventive fără impact asupra pieței comerciale. Acestea presupun încărcarea tuturor grupurilor generatoare disponibile până la puterea maximă, pornirea rezervelor din centrale, redarea în exploatare înainte de termen a unităților aflate în mentenanță, reducerea consumului dispecerizabil de pe piața de echilibrare și solicitarea de ajutor de avarie din partea operatorilor de transport din țările vecine, respectiv Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina. Doar dacă aceste acțiuni devin insuficiente, dispeceratul național poate dispune măsuri cu impact comercial, cum ar fi utilizarea rezervelor de păcură la centralele care au combustibil alternativ, precum și reducerea sau anularea capacităților de export pe liniile de interconectare.

În cel mai defavorabil scenariu, în care capacitățile de producție și importurile nu mai pot acoperi cererea, planul reglementează aplicarea normativelor excepționale de reducere a consumului. Prima opțiune prevăzută este Normativul de limitări, o măsură ce poate fi activată exclusiv prin adoptarea unei Hotărâri distincte a Guvernului României, aprobată cu cel puțin cinci zile înainte de intrarea în vigoare și notificată clienților vizați cu minimum douăzeci și patru de ore în avans. Această măsură se aplică eșalonat doar marilor consumatori industriali care au prevăzută această posibilitate în contracte și care își pot ajusta procesul tehnologic fără a fi periclitate instalațiile, populația fiind complet exemptată de la aplicarea acestei proceduri. Deconectarea manuală a unor consumatori rămâne o soluție de extremă urgență, aplicată pe termen scurt fără preaviz doar în caz de avarii grave de sistem, cum ar fi scăderea frecvenței sub pragul critic sau supraîncărcarea liniilor principale, asigurându-se ulterior realimentarea rapidă a platformelor industriale la puterea minimă tehnologică.

Pe plan internațional, Planul de Pregătire pentru Riscuri garantează integrarea completă a României în sistemul european de securitate gestionat de ENTSO-E și în platforma informatică de alertare timpurie. Cooperarea transfrontalieră este susținută de convenții bilaterale de întrajutorare reciprocă cu operatorii din țările vecine, prin care se asigură schimburi operative de energie în caz de dezechilibru major. Pentru a garanta eficiența tuturor acestor protocoale, documentul stabilește un calendar obligatoriu de exerciții și testări periodice, care include simulări de atacuri cibernetice, verificarea capacității centralelor de a porni fără sursă exterioară de tensiune, testarea generatoarelor Diesel și a bateriilor de acumulatoare din stațiile de transformare, precum și exerciții naționale de simulare a marilor dezastre.

În Planul de Pregătire pentru Riscuri în Sectorul Energiei Electrice, Centrala Nuclearoelectrică (CNE) Cernavodă (gestionată de SN Nuclearelectrica S.A.) și Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești sunt încadrate ca infrastructuri critice majore pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

Apariția unor situații neprevăzute sau excepționale legate de CNE Cernavodă este analizată în Plan prin mai multe scenarii specifice de risc, măsurile de prevenire, gestionare și restaurare fiind structurate clar pe fiecare situație în parte.

1. Scenariul de secetă severă sau val de căldură (Scăderea debitului Dunării)

Acesta este cel mai direct și probabil scenariu de risc hidrometeorologic care poate afecta funcționarea CNE Cernavodă.

• Manifestarea riscului: Valurile de căldură extremă și seceta prelungită conduc la scăderea accentuată a nivelului și debitului apei Dunării și pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deoarece reactoarele de la Cernavodă necesită un volum masiv de apă pentru circuitele de răcire, scăderea nivelului apei sub limitele tehnice de siguranță sau creșterea excesivă a temperaturii apei de răcire poate duce la limitări de putere sau chiar la oprirea controlată și accidentală a unităților nucleare.
• Impactul asupra SEN: Oprirea uneia sau a ambelor unități de la Cernavodă elimină brusc din sistem o capacitate de producție în bandă de aproximativ 1.400 MW, generând un deficit masiv de energie la orele de vârf de consum.
• Măsurile prevăzute în Plan:
  • Monitorizarea prealabilă: Evaluarea continuă a stocurilor de apă și a prognozelor hidrologice pe Dunăre realizată de dispecerii naționali și locali.
  • Compensarea deficitului din resurse interne: Dispecerul Energetic Național (UNO-DEN) ordonă încărcarea la puterea maximă disponibilă a celorlalte grupuri din SEN (termocentrale pe gaz/cărbune, hidrocentrale) și pornirea grupurilor aflate în rezervă.
  • Redarea din mentenanță: Mobilizarea de urgență pentru redarea în exploatare înainte de termen a altor unități de producție aflate în reparații.
  • Măsuri pe piață și export: Reducerea sau anularea capacității de export pe liniile de interconectare și sistarea schimburilor notificate la export pentru a păstra energia în țară.
  • Sprijin transfrontalier: Solicitarea de ajutor de avarie de la operatorii de transport vecini (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina) prin convențiile bilaterale de întrajutorare.

2. Scenariul privind criză în asigurarea combustibilului nuclear

Documentul analizează separat scenariul unei crize în aprovizionarea cu combustibil nuclear (fasciculele de uraniu).

• Manifestarea riscului: Penuria națională sau internațională de pulbere de dioxid de uraniu ($UO_2$), livrarea cu întârziere ori necorespunzătoare a combustibilului produs la FCN Pitești, sau blocajele de import cauzate de interdicții comerciale și probleme logistice globale.
• Evoluție și impact: Scenariul este evaluat cu o probabilitate foarte scăzută, dar cu un impact dezastruos. Imposibilitatea alimentării periodice cu combustibil a reactoarelor duce, în final, la oprirea producției nucleare pe termen lung, reducând dramatic inerția și stabilitatea statică/dinamică a SEN.
• Măsurile prevăzute în Plan:
  • Planificarea stocurilor de siguranță: Menținerea de către S.N. Nuclearelectrica S.A. a unor rezerve strategice de combustibil nuclear și diversificarea surselor de materie primă.
  • Gestionarea consumului de sistem: Trecerea SEN la regimuri speciale de operare, redispecerizarea producției către sursele fosile și hidro opționale și activarea din timp a mecanismelor de salvgardare aprobate de ANRE.

3. Scenariul de accident nuclear sau industrial

Planul tratează și ipoteza extremă a producerii unui accident la o infrastructură nucleară sau industrială majoră.

• Manifestarea riscului: Eventualitatea unui eveniment tehnic grav, cauzat de avarii interne, cutremure, sabotaj sau atacuri teroriste/militare, care provoacă emisii sau pericole de radiații pe o zonă extinsă.
• Modul de acțiune și salvare:
  • Protecția și evacuarea personalului: Relocarea imediată a personalului operativ și neesențial în locații securizate și camere de comandă protejate/de rezervă.
  • Coordonarea cu ISU și DSU: Intervenția în instalațiile electrice ale CNE Cernavodă și în stațiile de evacuare a puterii se face exclusiv de echipe specializate ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) și ale Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dotate cu echipament de protecție împotriva radiațiilor.
  • Izolarea zonei și realimentarea consumatorilor: În caz de evacuare generală a zonei, dispecerii naționali efectuează manevre de izolare a stațiilor afectate și modifică configurația rețelei electrice de transport pentru a realimenta consumatorii din alte noduri ale sistemului.

4. Scenariul de atac cibernetic sau atac fizic/sabotaj asupra CNE Cernavodă

Fiind un obiectiv de importanță națională deosebită, centrala și liniile sale de evacuare a puterii de 400 kV sunt vulnerabile la acțiuni ostile.

• Atacul cibernetic: Preluarea neautorizată a sistemelor informatice de control sau blocarea transmisiei de date către Dispecerul Energetic Național. Planul prevede izolarea imediată a rețelelor infectate, trecerea la comanda manuală a echipamentelor din stații și intervenția structurilor specializate ale statului (SRI, MAI, STS) pentru neutralizarea atacului cibernetic.
• Atacul fizic / Sabotajul: Distrugerea stațiilor electrice de evacuare a puterii (ex. Stația 400 kV Cernavodă) sau a liniilor electrice aeriene spre București/Gura Ialomiței. Planul impune folosirea stocurilor de siguranță ale Transelectrica (stâlpi de intervenție rapidă, celule mobile de 400 kV, transformatoare de rezervă) pentru a restabili provizoriu conexiunea centralei la rețeaua națională.

5. Coordonarea operațională dedicată prin CONSE

În oricare dintre scenariile care implică CNE Cernavodă, conducerea executivă a S.N. Nuclearelectrica S.A. (Președintele Directoratului) activează direct ca membru cu drept de decizie în Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE).

Astfel, deciziile tehnice de oprire, pornire sau reducere a puterii reactoarelor nucleare se coordonează direct cu Ministerul Energiei, DSU, Transelectrica și ANRE, asigurându-se că orice manevră la Cernavodă este compensată instantaneu prin alte măsuri de salvgardare la nivelul întregului Sistem Electroenergetic Național.