Maria Magiru și Lică Gherghilescu, propuși pentru tilul de Cetățean de Onoare al județului Constanța (DOCUMENTE)

Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu a inițiat două proiecte de hotărâre de Consiliu, vezi secțiunea „documente”, prin care propune aleșilor județeni acordarea tilului de Cetățean de Onoare al județului Constanța pentru Maria Magiru, fost director al Muzeului de Artă Populară din Constanța, repesctiv, Vasile Gherghilescu, actor, regizor și fondatorul Teatrului pentru Copii și tineret „Căluțul de mare” din Constanța. Cele două proiecte vor intra la vot în ședința de Consiliu Județean de săptămâna viitoare.

 

 
Maria Magiru a ieșit la pensie, după 50 de ani la conducerea Muzeului de Artă Populară Constanța
 
Începând cu data de 31 mai 2023, Muzeul de Artă Populară Constanța a intrat într-o nouă etapă, după pensionarea Mariei Magiru, cea care a condus instiutuția timp de 50 de ani.

Potrivit dr. Cerasela Dobrinescu, Șef Birou Patrimoniu. Evidenţă ştiinţifică. Expoziţie, în general, când auzim cuvântul “ctitor”, gândul ne zboară către ceea ce definește acest cuvânt într-o primă accepțiune: persoana care ctitorește o biserică sau o mănăstire.
„Extensiunea termenului se referă însă la fondatorul unei instituții, ceea ce doamna Maria Magiru a reprezentat pentru Muzeul de Artă Populară, pe care l-a construit piesă cu piesă, în cinci decenii de activitate neîntreruptă.

O casă se construiește greu. Greu de tot ajungi s-o vezi așa cum ți-ai imaginat-o, pornind de la un vis sau de la o necesitate. V-ați întrebat vreodată cum e să construiești un muzeu? Acesta a fost visul Mariei Magiru, iar necesitatea a fost a constănțenilor, dobrogenilor și, nu în ultimul rând, a românilor.

Nu putem să ne imaginăm astăzi Constanța fără acest muzeu emblematic, pe care recent o vizitatoare l-a comparat cu o „uriașă ladă de zestre” a poporului român. În această “ladă”, doamna Maria Magiru a adunat, timp de 50 de ani, o zestre etnografică inestimabilă, fără de care toți am fi mai săraci.
Munca sa de cercetător neobosit nu s-a limitat doar la Dobrogea, ci s-a extins şi în alte zone etnografice ale României, având ca obiectiv constituirea de colecţii muzeale reprezentative la nivel național. Implicit, acest lucru a însemnat salvarea din teren a mii de obiecte, care astăzi se bucură de statutul binemeritat al pieselor de patrimoniu.
Activitatea de cinci decenii a doamnei Maria Magiru, în slujba etnografiei românești, a avut drept finalitate ceea ce reprezintă astăzi Muzeul de Artă Populară din Constanţa: o instituţie bine definită, un muzeu de importanță județeană, dar de cuprindere naţională, unde vizitatorii de pretutindeni pot vedea obiecte de patrimoniu etnografic provenite din toate zonele ţării şi aparţinând tuturor etniilor dobrogene. Acest lucru a fost posibil prin mulţi ani de muncă, prin cercetare teoretică şi de teren, prin tenacitatea şi ambiţia doamnei Maria Magiru de a face în Dobrogea un muzeu în care să se regăsească românii de pe întreg teritoriul ţării. Motivaţia acestui proiect a fost dată atât de poziţia geografică a Constanţei, pentru care Marea Neagră înseamnă o adevărată „poartă” către Ţară, pe unde pătrund vizitatori din toate colţurile lumii, cât şi din dorinţa, pasiunea şi strădania unui cercetător de a salva şi de a conserva peste veacuri dovezi inestimabile de patrimoniu etnografic cultural naţional“ - a precizat dr. Cerasela Dobrinescu. 

Constituirea colecţiilor muzeale a fost realizată în două etape mari: prima, axată pe teritoriul dobrogean (români şi etnii), iar cea de-a doua, începută după anul 1985, desfăşurată în toate zonele etnografice ale ţării, având drept scop organizarea la Constanţa a unui muzeu reprezentativ la nivel naţional, care să cuprindă toate genurile creaţiei artistice tradiţionale: port popular, podoabe, ţesături, ceramică, icoane şi obiecte de cult, piese de uz gospodăresc din lemn şi metal. Rezultatul acestor ani de cercetare etnografică de teren s-a concretizat în mii de obiecte etnografice, extrem de valoroase, care astăzi fac parte din colecţiile muzeului.
„Grija pentru protejarea patrimoniului a fost un obiectiv constant al doamnei Maria Magiru, pentru că orice obiect, indiferent de valoarea lui, dacă nu este iubit, prețuit și, mai ales, conservat cum trebuie, nu poate rezista în timp. În cazul pieselor etnografice, grija trebuie sporită, fiind cunoscută fragilitatea acestora. Pentru a asigura condiții optime de păstrare, conforme cu normele de conservare și de protejare a patrimoniului, doamna Maria Magiru a amenajat depozite, dar a pregătit și oameni.
Desigur, un muzeu există doar pentru că deține un patrimoniu, dar fără oameni competenți și dedicați lucrului cu patrimoniul, niciun obiect, indiferent de natura lui, nu ar putea trece proba timpului. Conștientă fiind de acest lucru, doamna Magiru și-a creat o echipă de specialiști (muzeografi, conservatori, restauratori), care alături de restul personalului au ca preocupare permanentă protejarea patrimoniului, valorificarea și promovarea acestuia.
În acest moment, muzeul este depozitarul unor piese etnografice importante, cele mai vechi dintre acestea provenind de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Valoarea patrimoniului Muzeului de Artă Populară Constanța este certificată și prin faptul că, în prezent, instituția deține obiecte care au fost incluse în baza de date a patrimoniului cultural național, fiind clasate de Ministerul Culturii, conform “Legii nr. 182 /2000, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil”, în cele două categorii, Tezaur (definit, conform Legii, prin piese cu valoare excepțională pentru umanitate) și Fond (definit, conform Legii, prin piese cu valoare deosebită pentru România).
Va fi greu să ne imaginăm Muzeul de Artă Populară fără “Șefa”, cea care zi de zi, neobosită, s-a aflat printre noi. Ne-a angajat pe toți, pe unii chiar din timpul facultății, ne-a îndrumat sau ne-a certat, atunci când a fost cazul. O bună parte din personalul de specialitate al muzeului provine dintre studenții pe care muzeul i-a avut în practică, pentru că doamna Magiru și-a ales întotdeauna oamenii cu care a lucrat în muzeu dintre cei pe care i-a “verificat” înainte. Nu de puține ori, la concursurile de angajare ale muzeului nu promova nimeni, chiar dacă era un singur candidat pe loc. Nu o dată ne-a spus că lucrul cu patrimoniul nu e simplu și nu e pentru oricine. Nu e simplu, dar dacă ajungi să-l cunoști și să-l iubești, devine o pasiune.
Doamna Magiru ne uimea de fiecare dată când ne cerea pentru o expoziție un anumit ștergar sau o anumită piesă, pe care știa sigur de la cine a luat-o, din ce sat și în ce context. Fără îndoială, multe dintre obiectele adunate de Maria Magiru de pe teren au fost salvate de la pieire. Valoarea lor era imensă, dar dacă nu ar fi fost aduse într-un depozit, unde de două ori pe zi gestionarul sau conservatorul verifică umiditatea și temperatura, soarta lor ar fi fost alta. Ce s-ar fi ales, de exemplu, de ștergarul cu cocoși, țesut la 1900 de Bâcă Sanda, din satul Viile? Mai avea vreo șansă să fie clasat, în anul 2014, în categoria Tezaur? Dar scoarța dobrogeană, găsită într-o casă din Oltina, pe peretele de lângă vatră, în abur și fum? Ar mai fi avut astăzi certificat de clasare în categoria Tezaur? Dar cămășile cu “căptuf” sau “pistelcile”, care sunt adevărate cărți de identitate ale dobrogenilor?
Fiind conștienți de toate acestea, vom avea grijă de “zestrea” pe care doamna Maria Magiru a adunat-o din lăzile de zestre ale înaintașilor noștri, o vom proteja și promova, pentru că patrimoniul cultural național este bunul cel mai de preț al unui popor.
Noi, toți cei din colectivul Muzeului de Artă Populară Constanța, îi dorim doamnei Magiru multă sănătate și să se bucure timp îndelungat de anii de pensie, privind în urmă cu satisfacția omului care a construit ceva remarcabil!“ - a mai precizat dr. Cerasela Dobrinescu,
 
Sub conducerea Mariei Magiru, Muzeul de Artă Populară Constanţa a fost acreditat de Ministerul Culturii, ordinul de acreditare nr. 3210 din 10 decembrie 2019 fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 8, din 8 ianuarie 2020.

În şedinţa din 26 noiembrie 2019, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2.057/2007, pentru aprobarea Criteriilor şi normelor de acreditare a muzeelor şi colecţiilor publice, a analizat solicitarea şi documentaţia de acreditare a Muzeului de Artă Populară Constanţa, alături de nota de constatare privind îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor de acreditare întocmită de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa şi referatul de oportunitate privind acreditarea acestui muzeu, întocmit de Direcţia Patrimoniului Cultural, propunând acreditarea acestuia prin ordin al ministrului Culturii.

Maria Magiru a făcut și politică și a fost consilier județean din partea PSD Constanța în mandatul 2012-2016.
 
Lică Gherghilescu, fondatorul Teatrului pentru Copii și tineret „Căluțul de mare” Constanța
 
 
A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București A fost director general la Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de mare” Constanța, între anii 2002-2017 În anul 2007 a devenit doctor în Teatru la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București .

Lică Gherghilescu, botezat ca Vasile Gherghilescu, s-a născut la 7 martie 1961, în comuna Topraisar, județul Constanța, în familia lui Gheorghe și Florica Gherghilescu.
 
Vasile Gherghilescu a învățat la Școala generală din comuna Biruința și este absolvent al Liceului Industrial din Constanța.
 
A plecat din Dobrogea spre capitală, pentru a studia la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, clasa prof. univ. Dem Rădulescu (1985).
 
Lică Gherghilescu înființa în februarie 2003, la Constanța, Teatrul pentru Copii, care avea ca structură de bază Secția de Păpuși a Teatrului „Ovidius”. Acum, instituția pe care a întemeiat-o poartă denumirea de Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de mare”. Lică Gherghilescu a fost și directorul general al teatrului, din 2002 până în 2017.
 
Anterior, el deținuse următoarele funcții: Actor la Teatrul Dramatic Constanța (1985-1993; 1995-2004); Profesor de actorie la Școala Populară de Arte Constanța (1987-1989); Actor la Teatrul „Fantasio” Constanța (1993-1995); Lector universitar la Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Arte (2000); Director artistic la Teatrul Dramatic Constanța (2000-2002); Profesor universitar la Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Arte (2017).  
În anul 2007 a devenit doctor în Teatru la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București, cu lucrarea „Plurivalența comicului și funcția sa educativă în spectacologia pentru copii”.
 
Redăm câteva dintre rolurile interpretate de-a lungul carierei: Ion („Acești îngeri triști” de D.R. Popescu); Lelio („Mincinosul” de Carlo Goldoni); Grigore Pîlciu („Piatra din casă” de Vasile Alecsandri); Dorel („Trăsura la scară” de Mihai Ispirescu); Brindsley Miller („Comedie pe întuneric” de P. Shoffer); K. Muller („Unde-i revolverul?” de Gorgey Gabor); Peter Munk („Inimă rece” de V. Gavrilescu, după W. Hauff, la Teatrul de Păpuși Constanța) etc.
 
A jucat sub bagheta regizorală a unor nume cunoscute precum: Dominic Dembinski, Tudor Chirilă, Andrei Mihalache, Mona Chirilă, Kovacs Ildiko, Cătălina Buzoianu, Mircea Cornișteanu, Tudor Mărăscu sau Yanis Margaritis.
 
El a apărut și în filmele „Coana Chirița!”; „Chirița în Iași”; „Zâmbete de soare”; „Furtună în Pacific”; „Pas în doi”; „A doua cădere a Constantinopolului”; „Salutări de la Agigea”; „Moromeții”; „Dictatorul” sau „Rochia albă de dantelă”.
 
 Lică Gherghilescu a regizat spectacolele: „Nu mințim poporul cu televizorul” (la Teatrul „Fantasio” Constanța); „Magia circului”; „Inimă rece”; „Piatra din casă” și „Rămășagul” (la Teatrul pentru Copii și Tineret Constanța).
 
Din premiile obținute le redăm pe următoarele: Premiul pentru debut (pentru rolul Ion din „Acești îngeri triști”, la Festivalul de Teatru Contemporan Brașov, 1986); Premiul pentru cel mai bun actor (la Festivalul național al teatrelor de revistă, Constanța, 1994); Premiul pentru cel mai bun actor (pentru rolul lui K. Muller, la Festivalul Națioal de Comedie, Galați, 2000); Premiul pentru promovarea și afirmarea teatrului de animație (la Festivalul „Gulliver”, Galați, 2008); Premiul de excelență în animația românească (decernat de UNIMA România, Teatrul „Țăndărică” și Primăria Municipiului București.  

Iată cum îl prezentau Georgeta Mărtoiu şi Anaid Tavitian, în cartea lor „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“, pe actorul „cu faţă de copil mereu zâmbitor”:

 
„Lică Gherghilescu, constănţean revenit în cetate după absolvirea I.A.T.C.-ului, a avut şansa de a debuta (februarie '86), într-o piesă de mare frumuseţe - «Aceşti îngeri trişti» de D.R. Popescu, în regia uneia dintre marile speranţe ale regiei româneşti, Dominic Dembinski şi având ca parteneră o excepţională şi mai experimentată actriţă - Nina Udrescu.

Plecând de la ideea pe care s-a fundamentat spectacolul, aparent simplu formulată de Dominic, anume că «individul este o risipire în alţii şi în acelaşi timp un receptacol al celorlalţi», înzestrat cu talent şi o mare inteligenţă scenică, Lică a compus profilul în mişcare al unui tânăr al zilelor noastre, neliniştit şi dramatic căutător al sinelui în cenuşiul vieţii cotidiene. Un «tânăr furios» al spaţiului acesta, purtându-i, inconfundabilă, sigla, dar cu largi şi tulburătoare ecouri...

Pe aceeaşi linie, a investiţiei de multă gândire în rol, şi-a compus Lică şi personajul Lelio, mincinosul lui Goldani, transferat de regizor, din lumea goldoniană în aceea a arhetipurilor secolului XX. Minciuna, devenită un joc, era scoasă de sub obrocul vinovăţiei şi practicată de Lelio (şi el un «inadaptabil tânăr furios») ca o corecţie aplicată unei lumi perverse. Dar uneori, personajul, parcă obosit de atâta joc, se stabilea în altă zonă a temporalităţii, trăind întâmplări ale piesei ca pe un soi de «amintiri din viitor». 

În spectacol deci, timpul circula în ambele sensuri şi actorul a trebuit să facă faţă acestui lucru foarte greu de realizat (şi destul de greu de înţeles de către spectatori). O experienţă cu totul diferită de aceasta a făcut Lică în musicalul «Sânziana şi Pepelea», unde l-a jucat - nici mai mult nici mai puţin - decât pe fiorosul Zmeu al zmeilor. Se înţelege că, scund de statură fiind şi cu faţă de copil mereu zâmbitor, era solicitat să realizeze prin acest contre-emploi, un mare efect comic, ceea ce s-a şi întâmplat.” 
 
Vasile Gherghilescu a fost consilierul președintelui Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu pe zona de cultură începând cu noiembrie 2020.
Potrivit unei dispoziții semnate de șeful administrației județene și publicate pe site-ul instituției, contractul individual de muncă al actorului și regizorului Vasile „Lică” Gherghilescu în calitate de consilier în cadrul Cabinetului Președintelui s-a încheiat pe 31.01.2022.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Președintele CJ Constanța, Mihai Lupu și-a făcut echipa. Și-a desemnat consilierii personali, pe administratorul județului dar și pe șeful Corpului de Control (documente)

Florentin Marian Sîrbu, desemnat director interimar al Muzeului de Artă Populară Constanța