În pline negocieri, tocmai a fost cerută în instanță dizolvarea PNL, USR și UDMR. Ce spune legea

Un bărbat din Brașov a depus la Tribunalul București cereri de dizolvare pentru PNL, USR și UDMR, relatează Mediafax.

• Cele trei cereri sunt depuse în aceeași zi, dar Tribunalul București nu a decis încă termene pentru judecată. Legea spune că o persoană fizică nu poate iniția procedura de dizolvare a unui partid, potrivit stiripesurse.ro.

Cererea

Cele trei solicitări de dizolvare a celor trei partide - PNL, USR și UDMR - au fost depuse în 16 iunie având ca obiect „partide politice dizolvare partide politice”.
Cel care solicită dizolvarea celor trei partide este un bărbat din Brașov, Nicodim Eugen Lupea.

Tribunalul București a înregistrat solicitările cetățeanului, dar nu a stabilit încă termene de judecată.

Cum se dizolvă un partid

Partidele politice funcționează în baza legii 14/2003 și arată, la art. 44, că dizolvarea poate fi dispusă atunci când partidul urmărește scopuri contrare ordinii constituționale, desfășoară activități care aduc atingere suveranității sau integrității statului, ori când activitatea sa reală diferă fundamental de cea declarată în statut.

În plus, un alt temei de dizolvare ar fi inactivitatea: dacă partidul nu a participat la alegeri timp de cel puțin zece ani, instanța poate constata dizolvarea de drept, potrivit yes4fit.com.

Mai mult, calitatea procesuală, conform Legei 14/2003, nu revine unei persoane fizice. Inițierea unei acțiuni pentru dizolvarea unui partid politic revine Ministerului Public, prin intermediul unui procuror.

Cine poate cere dizolvarea unui partid

„Acțiunea pentru dizolvarea unui partid politic poate fi introdusă la Curtea de Apel București de către Ministerul Public”, potrivit legii.

Un cetățean poate doar sesiza sau furniza informații, dar nu are dreptul de a declanșa direct procedura.

Astfel, judecătorul ar putea respinge totul înainte să ajungă la fond, invocând lipsa calității procesuale active.

În România nu a existat până acum un partid dizolvat la cererea unui cetățean.


Mai mult decât atât, tot Legea 14/2003 indică Curtea de Apel București ca instanță competentă, și nu Tribunalul București, acesta fiind incident procedural încă din start.