Ilie Bolojan, mesaj de Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România - „Ura și prejudecățile nu dispar de la sine”
Ilie Bolojan, mesaj de Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România - „Ura și prejudecățile
213
Marime text

Ilie Bolojan, a transmis joi, 9 octombrie 2026, un mesaj cu prilejul Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, în care a subliniat importanța păstrării memoriei victimelor, combaterii antisemitismului și prevenirii discursului instigator la ură.
În mesajul său, premierul a amintit că deportările de acum 85 de ani nu au fost evenimente izolate, ci rezultatul unui proces în care ura și prejudecățile au fost cultivate și normalizate treptat.
„Ziua de 9 octombrie ne amintește de unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria României. Deportările de acum 85 de ani nu au apărut din senin. Ele au fost rezultatul unui proces în care propaganda, antisemitismul și discursul instigator la ură au fost cultivate și, treptat, normalizate”, a transmis Ilie Bolojan.
Bolojan a subliniat că Holocaustul din România reprezintă o lecție dureroasă despre consecințele pe care le poate avea tolerarea prejudecăților și ignorarea demnității umane.
„Astăzi, ne gândim la toți cei care au suferit, au fost umiliți, persecutați și uciși din cauza etniei lor. Holocaustul din România arată până unde poate ajunge o societate atunci când prejudecata și ura ajung să fie acceptate, iar demnitatea umană este ignorată”, a precizat șeful Guvernului.
În mesajul său, Ilie Bolojan a arătat că această zi de comemorare trebuie să reprezinte nu doar un moment de reculegere, ci și o ocazie de a înțelege cum apar și se răspândesc manifestările de ură și ce poate face societatea pentru a le preveni.
„De aceea, comemorarea înseamnă și să înțelegem cum se poate naște și răspândi ura și, mai ales, ce putem face pentru a o opri înainte să producă din nou consecințe atât de grave.
Ura și prejudecățile nu dispar de la sine. Trebuie să le confruntăm, fiecare dintre noi. Democrația nu ține doar de instituții și legi. Ține și de felul în care ne raportăm unii la ceilalți. De capacitatea de a nu trece mai departe atunci când cineva este discriminat, umilit sau nedreptățit. Și de faptul că, indiferent de etnie, religie sau origine, fiecare om trebuie să se poată simți în siguranță și să fie tratat cu respect”, a transmis premierul.
Mesajul pune accentul pe responsabilitatea individuală și colectivă în combaterea discriminării, precum și pe importanța intervenției atunci când sunt observate acte de intoleranță sau tratamente nedrepte.
Premierul a amintit și de împlinirea a zece ani de la adoptarea definiției de lucru a antisemitismului de către Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), considerată un reper în eforturile de combatere a antisemitismului la nivel național și internațional.
„În urmă cu o zi, am marcat zece ani de la adoptarea definiției de lucru IHRA a antisemitismului, un reper important în eforturile de combatere a antisemitismului, atât la nivel național, cât și internațional. Este și un bun moment să ne uităm la ceea ce mai putem face pentru a consolida aceste eforturi”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Executivului a reafirmat angajamentul Guvernului pentru combaterea manifestărilor de ură și pentru promovarea educației despre Holocaust.
„Vă asigur de angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și pentru promovarea educației și cercetării despre Holocaust.
Acest angajament se vede în acțiuni concrete. Vom continua să le punem în aplicare împreună cu conducerea Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, căreia îi mulțumesc și cu această ocazie pentru buna cooperare”, a transmis Ilie Bolojan.
Bolojan a evidențiat importanța documentării și transmiterii experiențelor supraviețuitorilor Holocaustului către generațiile viitoare.
„În încheiere, avem datoria să nu uităm ce s-a întâmplat și să ducem mai departe poveștile celor care au trecut prin aceste tragedii.
Mulți dintre supraviețuitori nu mai sunt astăzi printre noi. De aceea, cât timp îi mai putem asculta, trebuie să le păstrăm mărturiile și să facem în așa fel încât ceea ce au trăit să nu fie uitat”, a subliniat șeful Guvernului.
Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România este marcată anual la 9 octombrie. Momentul reprezintă un prilej de comemorare a victimelor și de reafirmare a responsabilității societății de a combate antisemitismul, xenofobia și orice formă de discriminare, precum și de a păstra vie memoria tragediilor care au marcat istoria României.
Citește și
Platforma Stop Rasism, disponibilă online pentru raportarea incidentelor antisemite, antirome și xenofobe
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


