Grefierii declanșează un atac în serie la adresa Guvernului Bolojan Patru mesaje dure despre legea salarizării și PNRR-„Unde sunt miliardele?”

Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a publicat vineri patru mesaje consecutive în care critică Guvernul demis condus de Ilie Bolojan, acuzând lipsa dialogului social, modul în care a fost elaborată legea salarizării și folosirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca argument pentru modificările propuse.

Sindicaliștii susțin că reprezentanții familiei ocupaționale „Justiție” nu au fost consultați în procesul de elaborare a noii legi a salarizării și afirmă că Executivul transmite informații false privind dialogul social.

În primul mesaj, Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că a prezentat public informații care nu corespund realității, potrivit stiripesurse.ro.

„Ieri, la televizor, premierul demis Ilie Bolojan a dezinformat o țară întreagă, susținând cu seninătate că Ministerul Muncii a finalizat consultările cu TOȚI partenerii sociali pe Legea Salarizării. Adevărul? Familia ocupațională „Justiție” nu a fost chemată NICIODATĂ la consultările tehnice! Grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete nu au existat pe agenda domnului Pîslaru.

Fie ministrul Pîslaru își minte propriul premier pentru a-și acoperi incompetența, fie domnul Bolojan minte cu bună știință în fața camerelor pentru a mima un dialog social care nu există.

Oricare ar fi varianta, este o dovadă clară de dispreț și rea-credință la adresa miilor de salariați din sistemul judiciar. Nu puteți reforma salarizarea din România prin excludere și dezinformare publică! Domnilor guvernanți, dialogul social nu se face la televizor și nici prin rapoarte false trimise la Bruxelles. Justiția nu acceptă să fie călcată în picioare!”, transmit reprezentanții sindicatului.

Critici la adresa proiectului legii salarizării

Într-un al doilea mesaj, intitulat „Când «matematica de Bihor» dă cu virgulă în Justiție”, sindicaliștii critică propunerea privind înghețarea salariilor și susțin că aceasta descurajează performanța și promovarea profesională.

„Despre cum vrea domnul Bolojan să ne facă pe toți „egali” în sărăcie. Am aflat ieri de la televizor, direct de la Palatul Victoria, noua rețetă a succesului administrativ: dacă vrei să repari un sistem, soluția e simplă – le tai aripile celor care trag căruța și îi aplauzi pe cei care abia au urcat în ea.

Domnul premier interimar Ilie Bolojan ne propune o viziune revoluționară asupra muncii: „înghețăm” salariile celor care duc greul și au ani de specializare în spate, ca să îi ajungă din urmă cei aflați la început de drum. O logică impecabilă, dacă Justiția s-ar conduce ca un șantier de drumuri județene.

În viziunea domniei sale, responsabilitatea uriașă, nopțile pierdute peste dosare, miile de pagini procedurale și examenele de promovare care îți mănâncă tinerețea sunt doar niște „anomalii” care trebuie corectate prin înghețare. Practic, performanța și vechimea au devenit noul inamic public numărul unu.
Mesajul transmis sistemului este de o ironie cruntă: de ce să mai înveți, de ce să îți mai asumi decizii care pot schimba vieți, de ce să mai vrei să promovezi? Stai pe loc, nu te stresa, că vine grila unică și te rezolvă! Potrivit acestei teorii, inflația din următorii ani va lovi selectiv – doar în portofelele celor cu experiență, în timp ce pe ceilalți îi va ocoli magic prin grija Guvernului.

Nu lovim în colegii noștri care sunt la început de drum sau pe funcții cu venituri mici; și ei merită salarii decente, adaptate realității economice. Dar să folosești neputința bugetară pentru a crea un egalitarism forțat, care demolează fix ideea de carieră și evoluție profesională, este o dovadă de profund amatorism managerial.
Domnule Bolojan, Justiția nu funcționează cu lozinci despre „baza piramidei”. Justiția funcționează cu oameni înalt calificați care își asumă responsabilități legale uriașe în fiecare secundă.

Dacă planul dumneavoastră este să lăsați instanțele și parchetele fără profesioniștii cu experiență – care vor pleca unde le este recunoscută valoarea – vă felicităm: sunteți pe drumul cel bun spre a îngheța de tot funcționarea statului de drept”, arată sindicaliștii.

Grefierii contestă argumentele Guvernului privind PNRR

În al treilea mesaj, reprezentanții Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial resping afirmațiile potrivit cărora România ar putea pierde fonduri din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată.

„Cine pierde de fapt banii din PNRR? Imoralitatea Guvernului Bolojan, explicată pe șleau! De câteva zile, premierul Ilie Bolojan ne bombardează public cu amenințări și scenarii apocaliptice: ba că «pierdem 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu tăiem în carne vie prin noua lege a salarizării», ba că bugetarii blochează modernizarea țării.
Oameni buni, hai să demontăm această propagandă ieftină și să spunem lucrurilor pe nume.
Adevărul nu e la televizor, ci în buzunarele noastre și în realitatea cruntă din instanțe și parchete!
1. PNRR nu se pierde din cauza salariilor noastre, ci din cauza incompetenței lor!
Guvernul încearcă să folosească Comisia Europeană ca pe o sperietoare ca să ne impună o lege a salarizării unitare făcută pe genunchi, care îngheață veniturile și ignoră total munca grefierilor.

Bruxelles-ul cere REFORME SUSTENABILE și predictibilitate, nu umilirea și demotivarea categoriei profesionale care ține Justiția în viață!
Uniunea Europeană a Grefierilor a pus deja la zid proiectul lor tocmai pentru că e un eșec!
2. Unde sunt, de fapt, banii din PNRR?
Colegii noștri din confederație (BNS) au demonstrat clar, cu cifrele lor pe masă: fondurile din PNRR intrate în țară au fost deja înghițite de găurile negre din buget, provocate de proasta gestionare a Guvernului.
Ministerul Finanțelor folosește acești bani ca să cârpească deficitele curente și credite scumpe, nu pentru investiții curate.
Tot ei pierd sute de milioane prin jaloane ratate din cauza lipsei de dialog social real, iar acum vor ca grefierii și personalul auxiliar să plătească nota de plată!
3. Ipocrizia totală: Vor să șteargă hotărârile judecătorești definitive!
Regimul Bolojan vrea să șteargă cu buretele drepturile salariale câștigate de noi prin Justiție.
Cum adică? Emitem pretenții de stat de drept, dar Guvernul refuză să aplice legea și deciziile instanțelor?

Aparenta „economie bugetară” cu care se laudă premierul la TV nu e altceva decât o bombă cu ceas: va genera un nou val uriaș de litigii și cheltuieli de judecată pe care tot statul le va plăti mai târziu. Nu mai acceptăm să fim bătaia lor de joc!
Justiția nu se face cu oameni suprasolicitați, discriminați și ținuți cu salariile înghețate sub pretextul falimentului național. Dacă sistemul judiciar se blochează, se blochează din cauza austerității absurde marca Bolojan!”, transmit sindicaliștii.

„Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan?”

În cel de-al patrulea mesaj, sindicatul afirmă că măsurile de reducere a cheltuielilor nu și-au atins obiectivele și solicită Executivului explicații privind economiile promise.
„Unde sunt miliardele promise, domnule Bolojan? Propaganda se stinge, dezastrul rămâne”, este mesajul transmis de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial.
„Vă mai aduceți aminte de zgomotul asurzitor din primăvară? Când premierul Ilie Bolojan ne explica, de la tribuna Guvernului, cum OUG 7/2026 va salva România, cum va tăia în carne vie și va aduce economii record la buget? S-au împărțit etichete, s-a făcut campanie pe spatele salariaților din sectorul public și s-au promis miracole administrative. Astăzi, s-a așternut o liniște suspectă.
De ce tace domnul Bolojan? De ce nu mai iese public să ne prezinte bilanțul triumfalist al acelei ordonanțe-fantomă? Vă spunem noi de ce: pentru că propaganda s-a lovit brutal de realitate.

În spatele discursurilor rigide despre „reformă” s-a ascuns o incompetență crasă în tehnica legislativă. OUG 7/2026 a fost scrisă pe genunchi, cu dispreț total față de legile țării și față de predictibilitate.

Rezultatul? Un eșec de proporții:

Blocaj total în instanțe: Judecătorii suspendă pe bandă rulantă efectele ordonanței din cauza ilegalităților evidente care încalcă autonomia locală și drepturile angajaților.
Promisiuni nerespectate: Din miliardele promise ca economii, Guvernul a fost obligat să admită recent că reforma este blocată și că habar nu are unde s-au făcut, de fapt, reduceri de cheltuieli. Singurul lucru „realizat” este haosul instituțional.

Un guvern demis, o țară lăsată în derivă: În loc de stabilitate fiscală, incompetența de a legifera corect a lăsat administrația publică într-un blocaj fără precedent, sub un mandat interimar care nu mai poate repara nimic.
SNGJ Dicasterial a avertizat încă de la început că populismul nu ține loc de management public și că tăierile haotice nu înseamnă reformă, ci distrugere. Domnule Bolojan, românii și angajații din sistemul public au dreptul să știe: unde sunt economiile cu care v-ați lăudat? Sau singura „economie” reală a fost cea de competență? Cerem public transparență totală, nu doar atunci când aveți nevoie de procente electorale!”, arată sindicaliștii.

Sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de personal

Potrivit datelor oficiale, în România sunt prevăzute aproximativ 6.300 de posturi de grefieri de ședință, dintr-un total de peste 7.600 de posturi de personal auxiliar de specialitate în instanțele judecătorești.
Conform rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sistemul judiciar se confruntă cu un deficit cronic de personal, iar pentru funcționarea optimă ar mai fi necesară suplimentarea cu până la 4.874 de posturi de grefieri și asistenți judiciari.
Grefierii se numără printre categoriile profesionale vizate de proiectul noii legi a salarizării propus de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan, proiect care a generat reacții critice din partea mai multor organizații sindicale.
 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.