Drone care veghează Dunărea. Tehnologia românească ce schimbă regulile monitorizării de mediu

 

La începutul lunii, în cadrul Programului Interreg VI-A Romania-Bulgaria Programme, consorțiul format din University of Ruse “Angel Kanchev”, INCDT COMOTI și ICPE-CA București a închis cu succes faza de dezvoltare și testare a componentei aeriene din proiectul DREAM-Danube River Environmental Assessment and Monitoring.

Cu un buget total de 733.294,60 euro, finanțarea europeană susține o infrastructură de monitorizare de ultimă generație destinată sectorului transfrontalier Ruse/Giurgiu - Silistra/Călărași, una dintre cele mai sensibile zone de pe cursul inferior al Dunării.

Nu este un exercițiu de laborator, este o intervenție tehnologică directă asupra unei realități care afectează milioane de cetățeni: calitatea aerului pe care îl respiră, a apei pe care o folosesc și a mediului în care trăiesc.
 

Componenta dezvoltată de Comoti - Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines, prin Departamentul de Cercetare & Dezvoltare Sisteme de Propulsie pentru UAV-uri și Drone MultiRol, aduce pe Dunăre un ecosistem tehnologic integrat.

Două UAV-uri specializate - DRADAR, echipat cu sistemul de cartografiere YellowScan Mapper pentru modelare 3D de înaltă precizie a albiilor și malurilor și DREYE, o platformă multisenzorială capabilă să opereze zi și noapte - vor funcționa în tandem cu o ambarcațiune propulsată solar, concepută drept hub operațional mobil.


Nava dispune de helipad dedicat și sistem de alimentare automată a dronelor, asigurând misiuni continue de monitorizare. #DREYE integrează senzori EO/IR cu zoom optic 45x, sisteme acustice pentru măsurarea în timp real a poluării fonice și un modul Sniffer4D Mini pentru detectarea geolocalizată a parametrilor critici: SO₂, O₃, NO₂, CO₂, particule PM 1.0, 2.5 și 10, temperatură și umiditate. În contextul în care metodele clasice de monitorizare sunt fragmentare și lente, această arhitectură tehnologică produce date în timp real, corelate spațial și temporal, esențiale pentru intervenții rapide și politici publice fundamentate științific.
 

În martie 2026 începe integrarea completă a dronelor pe platforma navală, pasul care va transforma prototipul într-un sistem operațional pe fluviu.

Beneficiul nu este unul abstract: comunitățile riverane vor avea acces la o radiografie exactă a poluării, autoritățile vor dispune de instrumente pentru decizii bazate pe date, iar  cercetarea românească demonstrează capacitatea de a livra soluții tehnologice complexe, competitive la nivel european, dezvoltate din fonduri publice cu impact direct asupra calității vieții.


Toate detaliile tehnice, miza științifică a proiectului și un interviu amplu cu coordonatorul DREAM vor putea fi citite în InHouse 93, revistă la care vă puteți abona pentru o analiză aprofundată a unuia dintre cele mai ambițioase demersuri de monitorizare ambientală derulate pe Dunăre  https://www.research.gov.ro/.../aboneaza-te-la-revista.../


Citește și:

FOTO. Portul Constanța va prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești! Ce spune ministrul transporturilor