DNSC avertizează românii Nu toate apelurile „oficiale” sunt ceea ce par. Cum funcționează frauda prin telefon

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra unei metode de fraudă tot mai utilizate, prin care atacatorii se prezintă drept reprezentanți ai unor instituții sau companii și încearcă să obțină date personale ori financiare de la victime.

Potrivit DNSC, unul dintre cele mai răspândite mituri este că un apel telefonic este de încredere dacă persoana de la celălalt capăt al firului vorbește politicos, pare profesionistă sau susține că reprezintă o bancă, poliția ori o altă instituție.

În realitate, avertizează specialiștii, infractorii folosesc tehnici de manipulare psihologică pentru a câștiga încrederea victimei și pentru a o determina să acționeze rapid.


Oficial de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică - DNSC

Mit: „Dacă mă sună cineva și se prezintă politicos sau oficial, sigur este de încredere.”
Mulți utilizatori cred că apelurile telefonice „serioase”, în care interlocutorul se prezintă ca fiind de la bancă, poliție sau altă instituție, sunt autentice prin simplul ton sau prin folosirea unor date personale de bază.

Realitate: Vishing-ul (voice phishing) folosește tehnici de manipulare psihologică pentru a obține date sensibile. Atacatorii creează urgență și presiune emoțională, pretinzând că vor să „protejeze” banii sau identitatea victimei. În realitate, nici o instituție legitimă nu va cere prin telefon date de autentificare, coduri de securitate sau transferuri către „conturi sigure”.


Recomandări:

•  Nu divulga niciodată date personale sau financiare prin telefon.
•  Întrerupe apelul și contactează direct instituția printr-un număr oficial afișat pe site.
•  Fii atent la apeluri insistente care creează panică sau grăbesc luarea unei decizii.
•  Informează-ți familia și colegii despre astfel de practici pentru a preveni alte victime.

Un apel telefonic convingător nu este o garanție a autenticității. Vigilența și verificarea independentă fac diferența între securitate și expunere la fraudă.