Criza Dunării putea fi prevenită Soluția pentru Cernavodă care a rămas aproape 20 de ani în sertar

Comitetul Național Român al Marilor Baraje (CROMB) avertizează că măsurile de urgență adoptate în contextul debitului extrem de scăzut al Dunării trebuie dublate de soluții tehnice durabile. Acestea au scopul de a reduce vulnerabilitatea sistemului energetic și de a asigura alimentarea cu apă de răcire a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Organizația arată că seceta severă a declanșat actuala criză, însă problemele privind alimentarea cu apă a centralei sunt cunoscute de aproape două decenii, perioadă în care au fost analizate inclusiv proiecte tehnice care nu au mai fost puse în aplicare.

Debitul Dunării, mult sub media lunii august

La 4 august, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă. Prognoza indica o nouă scădere, spre 1.400 de metri cubi pe secundă.

În acest context, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă se afla în stare de oprire sigură, în timp ce Unitatea 2 funcționa la capacitate nominală, sub monitorizarea permanentă a parametrilor de operare și a marjelor de securitate nucleară. Posibilitatea opririi Unității 2 depinde însă de evoluția nivelului Dunării.

Debitele reduse afectează, în același timp, producția hidroenergetică și sporesc presiunea asupra întregului sistem energetic, potrivit stiripesurse.ro.

„Situația demonstrează legătura directă dintre gospodărirea apelor și securitatea energetică: aceeași resursă susține producția nucleară și hidroenergetică, navigația, irigațiile, alimentările cu apă și ecosistemele”, arată organizația.

Apa din lacurile de acumulare, rezervă energetică strategică

CROMB subliniază rolul strategic al Hidroelectrica și al marilor amenajări hidrotehnice, inclusiv în perioadele în care producția hidro este redusă din cauza secetei.

Flexibilitatea centralelor hidroelectrice și posibilitatea utilizării rapide a rezervelor disponibile, în limitele impuse de regimul hidrologic și de siguranța lucrărilor, sunt considerate esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic.

În astfel de situații, apa acumulată în lacurile de acumulare reprezintă și o rezervă energetică strategică.

Orice intervenție în albia Dunării trebuie monitorizată

Specialiștii precizează că măsurile operative pot fi necesare pentru a câștiga timpul de care sistemul energetic are nevoie. CROMB evită însă să valideze sau să respingă o anumită intervenție punctuală, în condițiile în care organizația nu are acces la toate datele tehnice.

Comitetul avertizează că orice lucrare în albia Dunării, inclusiv una temporară, trebuie fundamentată prin studii hidrologice și hidraulice, coordonată de autoritățile competente și monitorizată înainte, în timpul și după executare.

Trebuie evaluate efectele asupra distribuției debitelor, transportului de sedimente, navigației, ecosistemelor și lucrărilor existente.

„Eficiența unei asemenea măsuri nu se judecă prin amploarea operațiunii, ci prin răspunsul măsurat al albiei”, transmite CROMB.

O soluție tehnică analizată în 2007 putea ridica siguranța alimentării cu apă la 97%

CROMB amintește că vulnerabilitatea centralei de la Cernavodă în fața nivelurilor foarte scăzute ale Dunării nu este una nouă. În 2003, nivelul fluviului a determinat oprirea Unității 1, singura aflată atunci în exploatare.

Ulterior, au fost analizate atât corectarea distribuției debitelor între Brațul Bala și Dunărea Veche, cât și soluții locale pentru creșterea siguranței alimentării cu apă de răcire.

Una dintre variantele dezvoltate tehnic în 2007 prevedea construirea unui prag mobil și a unei stații suplimentare cu pompe submersibile, dimensionată pentru un debit total de aproximativ $110\text{ m}^3/\text{s}$.

Conform calculelor realizate la acel moment, soluția putea crește gradul de asigurare cu apă de răcire de la $89\%$ la $97\%$ și putea asigura nivelurile necesare funcționării sistemului de răcire pentru configurația completă, cu patru unități, a centralei.

CROMB precizează că proiectul nu poate fi aplicat în prezent fără actualizare, deoarece normele, tehnologiile, condițiile de mediu și configurația sistemului energetic s-au schimbat.

„Existența sa demonstrează însă că problema este cunoscută de aproape două decenii și că au existat soluții dezvoltate tehnic. Urgența de astăzi nu poate substitui investițiile amânate timp de ani de zile”, avertizează organizația.

Proiectele istorice pentru amenajarea Dunării Inferioare ar trebui reanalizate

Comitetul nu susține în mod automat construirea unui anumit baraj sau prag și nici un anumit tip de intervenție, dar solicită analizarea serioasă a tuturor variantelor tehnice și economice.

Proiectele existente ar trebui actualizate prin utilizarea datelor hidrologice și climatice recente, a modelării hidraulice moderne și a unor analize privind transportul sedimentelor, migrația peștilor, ariile protejate, navigația, riscul de inundații și obligațiile internaționale ale României.

CROMB solicită și reluarea, „fără prejudecăți”, a analizei proiectelor istorice privind amenajarea complexă a Dunării Inferioare.

Unele componente ale sistemului de alimentare cu apă al centralei de la Cernavodă au fost proiectate într-o logică mai amplă de regularizare a nivelurilor Dunării, care nu a fost realizată integral. Proiectele urmăreau simultan siguranța producției de energie, îmbunătățirea navigației, asigurarea apei pentru irigații și menținerea unor niveluri controlate.

„Dezbaterea privind protecția mediului trebuie să producă și alternative”

Organizația consideră că responsabilitatea pentru identificarea unei soluții revine autorităților, operatorilor și comunității tehnice. Autoritățile trebuie să asigure continuitatea deciziilor, operatorii să întrețină și să dezvolte infrastructura, iar specialiștii să explice transparent avantajele, riscurile și limitele fiecărei variante.

CROMB susține că protecția mediului este indispensabilă, dar trebuie asigurat un echilibru între nevoile ecologice, criteriile științifice și nevoile esențiale ale societății.

„Dezbaterea privind protecția mediului trebuie să producă și alternative mai bune, nu doar obiecții. În același timp, necesitatea unei investiții nu poate justifica ignorarea efectelor sale asupra mediului”, precizează Comitetul.

Organizația avertizează că nici realizarea proiectelor „cu orice preț”, nici blocarea acestora pe termen nedefinit nu reprezintă abordări responsabile.

Propunere pentru constituirea unui grup tehnic interinstituțional

CROMB propune înființarea unui grup tehnic interinstituțional și interdisciplinar care să analizeze soluțiile pe termen scurt, mediu și lung.

Comitetul anunță că pune la dispoziția autorităților experiența membrilor săi în domeniul barajelor, lucrărilor hidrotehnice, siguranței infrastructurilor și gospodăririi resurselor de apă.

„Seceta a declanșat criza, dar vulnerabilitatea este veche. O intervenție de urgență poate cumpăra timp; numai o soluție tehnică pregătită și dusă la capăt poate construi reziliență. Nu avem voie ca, după revenirea nivelurilor Dunării, să trimitem din nou problema în sertar”, conchide CROMB.

Citește și:
SerbiaEpave germane din al Doilea Război Mondial, aduse la suprafață pe Dunăre de nivelul extrem de scăzut al apei