Comori istorice scoase la lumină în Dobrogea Descoperiri spectaculoase din epoca romană pe șantierul feroviar din Portul Constanța

O echipă de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) a efectuat o serie de descoperiri impresionante în județul Constanța, în timpul cercetărilor arheologice preventive derulate pentru proiectul de investiții „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”.

Lucrările de infrastructură feroviară, care traversează comunele și municipiile Valu lui Traian, Constanța și Agigea, au vizat un areal cu un potențial arheologic extrem de ridicat. În 2025, specialiștii au delimitat inițial 7 situri și două zone de atenție, iar din vara anului 2026 s-a trecut la săpăturile propriu-zise.

Cavou de familie, morminte de tip puț și obiecte funerare din secolele II-III p.Chr.

Cele mai spectaculoase rezultate au fost obținute în Situl nr. 4 (Agigea Nord), unde arheologii au identificat o parcelă funerară datată în perioada romană (secolele II–III p.Chr.). Echipa a cercetat 7 morminte și o groapă de reînhumare.

Printre structurile descoperite se numără morminte în groapă simplă, cu firidă longitudinală sau cu nișe săpate în pământul galben, unde au fost găsite un opaiț și un fragment de statuetă. Cea mai impresionantă descoperire din sit este un mormânt de tip puț, adânc de 4,30 metri față de nivelul actual al solului. Din interiorul acestuia au fost săpate trei morminte în firide longitudinale, specialiștii bănuind că este vorba despre un adevărat cavou de familie.

Inventarul funerar recuperat din morminte este bogat și variat, cuprinzând:

• Piese ceramice: boluri, străchini, căni și opaițe;

• Obiecte din sticlă: recipiente de tip unguentaria și un ulcioraș cu gură trilobată (oinochoe);

• Monede antice și alte artefacte specifice epocii romane.

Urmele cadastrului roman și ale banchetelor funerare din teritoriul tomitan

Pe lângă morminte, arheologii au scos la iveală șanțuri de lotizare funciară specifice organizării agricole romane (centuriatio / strigatio). Aceste șanțuri reprezentau linii de hotar (limites) care separau parcelele agricole sau delimitau zonele sepulcrale de cele destinate culturilor.

În plus, într-un șanț situat imediat la vest de morminte a fost descoperită o cantitate impresionantă de fragmente ceramice din secolele II–IV p.Chr. Specialistii apreciază că aceste depuneri provin de la „banchetele funerare” organizate periodic în cinstea celor decedați.

Descoperirile din Situl nr. 4 oferă o imagine fascinantă și detaliată asupra vieții rurale și a practicilor funerare din teritoriul fostului oraș antic Tomis. Proiectul de cercetare preventivă continuă sub supravegherea MNIR pentru a asigura protejarea patrimoniului național în paralel cu dezvoltarea infrastructurii economice strategice a Portului Constanța.