Buget european record după 2027 Comisia Europeană propune 2 trilioane de euro, iar România ar putea primi aproximativ 60 de miliarde

Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, un buget istoric în valoare de aproximativ 2 trilioane de euro, menit să transforme Uniunea Europeană într-o structură mai flexibilă, mai competitivă și mai pregătită pentru crizele economice, geopolitice și climatice ale următorului deceniu. Pentru România, miza este majoră: potrivit estimărilor oficiale, țara noastră ar putea beneficia de circa 60 de miliarde de euro, aproape dublu față de alocarea actuală.

Ce este, de fapt, bugetul UE și de ce contează

Bugetul multianual al Uniunii Europene este „pușculița comună” a celor 27 de state membre, din care sunt finanțate proiecte de infrastructură, agricultură, educație, cercetare, tranziție verde, digitalizare și securitate. Este instrumentul prin care UE încearcă să reducă diferențele dintre state și regiuni și să răspundă provocărilor globale pe care niciun stat nu le poate gestiona singur.

Pentru perioada 2028–2034, Comisia Europeană propune o reformă amplă a modului în care sunt structurate și cheltuite fondurile europene, cu accent pe simplificare, flexibilitate și rezultate concrete.

 

Cum este împărțit bugetul de 2 trilioane de euro

Potrivit propunerii Comisiei, bugetul va fi structurat în piloni mari, care să acopere principalele priorități ale Uniunii:

• 865 de miliarde de euro pentru coeziune și agricultură – reducerea decalajelor între regiuni și sprijinirea fermierilor;

• 409 miliarde de euro pentru competitivitate, inovare și integrarea UE în economia globală, inclusiv cercetare, tehnologie și industrii strategice;

• 49 de miliarde de euro pentru educație și proiecte sociale, precum Erasmus+ și programe de promovare a valorilor democratice;

• 200 de miliarde de euro pentru parteneriate externe, sprijinirea țărilor candidate și gestionarea crizelor internaționale.

Ce schimbări majore aduce noul buget

Față de exercițiile financiare anterioare, bugetul 2028–2034 vine cu schimbări structurale importante. Numărul programelor europene va fi redus, iar accesarea fondurilor va fi mai simplă, pentru a permite reacții rapide în situații de criză. Investițiile vor fi realizate pe baza unor planuri naționale personalizate, însă finanțarea va fi strict condiționată de respectarea statului de drept și a valorilor democratice.

Un accent special este pus pe tineri și educație: programul Erasmus+ va beneficia de o creștere de aproximativ 50%, oferind mai multe oportunități de studiu, stagii și muncă în străinătate. În același timp, Comisia propune reducerea birocrației și lansarea unei inițiative istorice pentru locuințe accesibile, menită să combată creșterea chiriilor și a ratelor bancare.
 

Securitate, apărare și independență tehnologică

În contextul geopolitic actual, o parte semnificativă din buget va fi direcționată către securitate, apărare și securitate cibernetică. Scopul declarat nu este militarizarea UE, ci consolidarea capacității de a face față crizelor energetice, atacurilor cibernetice și dependenței tehnologice de actori externi.

Cine finanțează bugetul UE

Comisia Europeană nu propune creșterea contribuțiilor directe ale statelor membre. În schimb, finanțarea ar urma să vină din surse noi de venit, precum:

• taxe pe deșeurile electronice nereciclate,

• taxe pe tutun,

• contribuții suplimentare de la marile corporații care obțin profituri semnificative pe piața unică.

Principiul de bază este „poluatorul plătește”, iar veniturile astfel obținute vor susține investițiile viitorului.
 

România, un potențial mare câștigător

Potrivit propunerii Comisiei Europene și declarațiilor comisarului european Roxana Mânzatu, România ar putea primi aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2028–2034. Prin comparație, pentru exercițiul financiar 2021–2027, România are alocată suma de 31 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a fondurilor disponibile.
 

Unde ar putea ajunge banii în România

O mare parte din fonduri va fi destinată:

• dezvoltării regionale,

• infrastructurii de transport (șosele, poduri, transport public modern),

• extinderii rețelelor de apă și canalizare, în special în mediul rural,

• digitalizării serviciilor publice.

Scopul principal este reducerea discrepanțelor dintre regiunea București–Ilfov și restul țării. Totodată, investițiile în energie verde, eficiență energetică, protecția mediului și infrastructura anti-inundații pot genera locuri de muncă și pot reduce costurile energetice pe termen lung.

În educație, fondurile vor susține Erasmus+, formarea profesională, incluziunea socială și educația duală, oferind tinerilor șanse reale de mobilitate și integrare pe piața muncii europene.

Pentru mediul de afaceri, România va putea accesa fonduri mai consistente pentru inovare, digitalizare și transformare economică, în special pentru IMM-uri și pentru cercetare-dezvoltare, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Accesarea acestor sume depinde însă de capacitatea României de a-și îmbunătăți rata de absorbție și de a implementa reforme administrative reale. Fără proceduri mai simple și instituții mai eficiente, există riscul ca o parte din bani să rămână nefolosiți, așa cum s-a întâmplat în exercițiile anterioare.

Propunerea Comisiei Europene deschide acum un proces complex de negocieri între statele membre și Parlamentul European. Bugetul ar urma să intre în vigoare în 2028, însă direcția este deja conturată: o Uniune Europeană mai verde, mai digitală, mai sigură și mai competitivă.