Analiză prezentată de Nicușor Dan la Copenhaga Rusia a desfășurat campanii hibride complexe pentru a influența alegerile din România în 2024

 

• România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății, se arată în analiza privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României, prezentată la Copenhaga de președintele Nicușor Dan.

România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății, se arată în analiza privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României, prezentată la Copenhaga de președintele Nicușor Dan, conform Agerpres.

„Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului. Pe acest palier s-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride, care au exploatat vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora cu privire la expunerea persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației în vederea livrării mesajelor personalizate către audiențe receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”, precizează sursa citată.

Conform analizei, începând cu anul 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Federația Rusă.

„În 2024, atacurile cibernetice rusești s-au intensificat la adresa instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, cele de tip ransomware, au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste atacuri au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. În 2024, DNSC a identificat peste 27 de milioane de evenimente cibernetice care au vizat România. La momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări. În proximitatea alegerilor, multiple seturi de credențiale utilizate de către angajați ai Autorității Electorale Permanente și ai Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate în cadrul unor canale de Telegram și forumuri de criminalitate cibernetică de sorginte rusă. De asemenea, atacul cibernetic a vizat infrastructura IT&C a Autorității Electorale Permanente”, evidențiază sursa citată.

Analiza mai arată că, în cursul anului 2024, s-au înregistrat situații de cetățeni străini, în special din America Latină, care, sub coordonarea unor persoane din Federația Rusă, au pătruns pe teritoriul României cu scopul de a documenta diferite obiective pentru derularea ulterioară a unor acțiuni de sabotaj.

„În cursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății. Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată din perioada primului tur al alegerilor, evoluția realizându-se în mod sistematic, prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale. Acest tip de narative și modalitatea de realizare a conținutului online corespund tiparului acțional al Federației Ruse, fiind semnalate și în alte state precum Republica Moldova sau Georgia. De asemenea, au fost utilizate canalele de propagandă pro-ruse pentru promovarea acestor elemente de conținut”, se menționează în analiză.

Au fost documentate legături certe cu Federația Rusă ale principalilor colaboratori ai candidatului Călin Georgescu, unul dintre aceștia fiind Horațiu Potra.

„În perioada premergătoare scrutinelor electorale, spațiul informațional al României a fost modelat în vederea influențării percepțiilor colective prin diseminarea mesajelor țintite unor audiențe susceptibile la manipulare. În acest scop, au fost realizate activități de sondare prin intermediul unor campanii sofisticate de microtargetare a populației care au vizat identificarea segmentelor vulnerabile și gradul de receptivitate al acestora. (...) În urma procesului de targetare, au fost identificate patru tipuri de narative la care segmente largi din populație se dovedeau receptive și care vor fi folosite începând cu anul 2022 de infrastructura online implicată în atacurile hibride, în scopul segmentării populației românești și creării unor curente de opinie ulterior exploatabile în momente-cheie, cum au fost alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 - identitar-nostalgic, conspiraționist, religie/spiritualitate și medicină alternativă”, se subliniază în analiză.

Potrivit sursei citate, dintre rețelele de socializare populare la nivelul României, platforma TikTok a avut cel mai ridicat grad de expunere, din pricina algoritmului complex de viralizare și a volumului ridicat de materiale postate.

„Astfel, în luna noiembrie 2024 s-a constatat o intensificare virulentă a activității de promovare electorală a candidatului independent pe TikTok. Expunerea acestuia în cadrul platformei a avut un caracter coordonat, fiind realizată de mai multe rețele de conturi. Conform unor rapoarte realizate de către reprezentanții companiei TikTok, au fost identificate două rețele coordonate care au operat pe teritoriul României în noiembrie și decembrie în vederea promovării candidatului independent, care au însumat peste 27.000 de conturi active. Campania a urmărit exploatarea vulnerabilităților generate de lipsa respectării politicilor platformei de filtrare a conținutului viralizat prin intermediul postării de comentarii. Rețeaua de conturi a fost creată între 2022 - 2023 și a fost activată cu o zi înaintea alegerilor cu scopul postării a peste 2,1 milioane de comentarii”, se mai precizează în documentul prezentat de șeful statului. 

Citește și:
Nicușor Dan discută la Copenhaga despre asigurarea securității europene și sprijinul pentru Ucraina