25 octombrie 2025, Ziua Armatei României, zi cu semnificații privind una din instituţiile fundamentale ale statului

Sâmbătă, 25 octombrie 2025 se va serba Ziua Armatei  României, instituţie fundamentală a statului, garant al menținerii integrităţii teritoriale, a independenţei şi suveranităţii.

Potrivit unui comunicat al MApN, prin intermediul ei România a devenit un partener de încredere al NATO și al UE, contribuind la întărirea celor două organizații din care face parte. România aduce trecutului comun al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene întreaga tradiţie istorică încorporată în ziua de 25 Octombrie, de sărbătorire a armatei române. Ziua armatei încununează prin simbolistica sa o serie întreagă de momente aniversare, la care participă nu doar cei îmbrăcaţi în uniformă militară, ci toate segmentele societăţii. Ea a devenit o dată cu semnificații deosebite în calendarul aniversărilor poporului român.
 
„Pe parcursul istoriei moderne, armata română a contribuit din plin la toate marile acte ale naţiunii române din veacurile al XIX-lea şi al XX-lea, de la Unirea Principatelor din 1859 la Războiul de Independență (1877), Războiul de Întregire (1916 -1919), al Doilea Război Mondial (1941 -1945), până la Revoluţia din Decembrie 1989, în cadrul căreia armata a reprezentat instituţia de bază a tranziţiei de la totalitarism la democraţie şi economie de piaţă.
 
Tradiția celebrării unei zile dedicate forțelor armate este de dată relativ nouă în România. De la reînființarea forțelor armate în Principatele Române în 1830 și crearea armatei române moderne după Unirea din 1859 prin reunirea forțelor armate ale celor două principate, Moldova și Țara Românească, nu a existat o tradiție anume de celebrare ori comemorare legată de organismul militar. Informal au apărut, prin strânsa legătură existentă între forțele armate și Biserica ortodoxă, tradiții legate de patroni spirituali asociați garnizoanelor ori categoriilor de forțe armate”, se arată în comunicat..
 
Una dintre iniţiativele luate în perioada care a urmat Primului Război Mondial a fost instituirea unei zile de celebrare a eroilor căzuţi pentru înfăptuirea României Mari, în campaniile din 1916-1918 şi în războiul din 1919 contra Ungariei bolşevice. De comemorarea eroilor s-a ocupat în mod oficial Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război” (ulterior „Cultul Eroilor”), cea care a introdus şi cultul „Eroului Necunoscut (societatea a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 4106 din 12 septembrie 1919).


La 4 mai 1920, alt Decret Regal (nr. 1913) stabilea ca sărbătoarea religioasă a Înălţării Domnului să fie considerată şi Ziua Eroilor. La 31 iulie 1920, Adunarea Deputaților a votat „Legea pentru cinstirea eroilor căzuți”, ce stabilea ca Înălţarea Domnului să fie o sărbătoare națională. Ziua Eroilor a fost celebrată astfel până în 1947. În afară de Ziua Eroilor, prin Înaltele Decrete Regale nr. 1621 din 24 mai 1929 şi 1343 din 17 aprilie 1931 s-au stabilit patroni spirituali pentru categoriile de forțe armate: Sfântul Gheorghe (23 aprilie) pentru Forțele Terestre, Sfânta Maria (15 august) pentru Forțele Navale și Sfântul Mare Prooroc Ilie (20 iulie) pentru Forțele Aeriene. Aceste sărbătoriri au fost anulate în 1948, după abolirea monarhiei și debutul procesului de sovietizare a statului şi societății româneşti.


Citește și
Știri Constanța Cumpăna sărbătorește Ziua Armatei Române. Programul manifestărilor