Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu la Conferinţa dedicată aniversării a 80 de ani de la semnarea Convenţiilor Titulescu-Litvinov privind Definirea Agresiunii

4 iulie 2013


Comunicat de presă
Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu la Conferinţa dedicată aniversării a 80 de ani de la semnarea Convenţiilor Titulescu-Litvinov privind Definirea Agresiunii

Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a participat astăzi, 4 iulie 2013, la Conferinţa dedicată aniversării a 80 de ani de la semnarea, la Londra, la 3-4 iulie 1933, a Convenţiilor privind definirea agresiunii, cunoscute şi drept Convenţiile „Titulescu-Litvinov”. Conferinţa a fost organizată de Ministerul Afacerilor Externe al României împreună cu Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti şi se înscrie în seria de manifestări ocazionate de celebrarea, în 2013, a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-ruse.
Bogdan Aurescu a evocat în discursul său contextul relaţiilor româno-ruse după Primul Război Mondial, marcate de eforturile depuse în direcţia dezvoltării unui dialog deschis care să conducă la relansarea relaţiilor dintre cele două state. În acest context, oficialul român a evidenţiat aportul celor două personalităţi ale acelor vremuri, Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov, care a culminat cu semnarea, la Londra, la 3 şi 4 iulie 1933, a celor două Convenţii privind definirea agresiunii, ceea ce a reprezentat un „exemplu de contribuţie comună româno-rusă la progresul general al dreptului internaţional”. Referindu-se la importanţa Convenţiilor „Titulescu-Litvinov”, Bogdan Aurescu a arătat că acestea „au stabilit baza a ceea ce a devenit ulterior o definiţie larg acceptată a agresiunii şi un reper fundamental pentru practica statelor în dreptul internaţional”.
Secretarul de stat a menţionat totodată importanţa pe care au avut-o Convenţiile „Titulescu-Litvinov” pentru normalizarea, în iunie 1934, a relaţiilor dintre România şi fosta URSS, evocând cuvintele lui Nicolae Titulescu, adresate lui Maxim Litvinov la semnarea Convenţiilor de la Londra din 1933: „Permiteţi-mi să adaug că tratatul pe care l-am semnat prezintă o semnificaţie specială pentru ţara mea. El constituie o primă şi importantă etapă în drumul care duce la normalizarea relaţiilor noastre. România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.”
Bogdan Aurescu a menţionat, de asemenea, moştenirea pe care Convenţiile „Titulescu-Litvinov” au lăsat-o pentru dreptul internaţional general, care s-a concretizat în Rezoluţia Adunării Generale ONU nr. 3314 din 1974 privind definirea agresiunii, precum şi în înscrierea crimei de agresiune – ca faptă a individului – în competenţa materială a Curţii Penale Internaţionale (CPI). „Interzicerea agresiunii a devenit o valoare pentru umanitate. Totuşi, istoria a demonstrat că este nevoie de instrumente eficiente în primul rând pentru a descuraja comiterea celor mai grave crime internaţionale şi, în al doilea rând, pentru a lupta împotriva impunităţii autorilor lor”, a afirmat oficialul român.
Din această perspectivă, Bogdan Aurescu a menţionat contribuţia României la procesul de definire a crimei de agresiune şi a condiţiilor de exercitare a jurisdicţiei CPI, proces concretizat prin adoptarea, la 11 iunie 2010, a Amendamentelor de la Kampala.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu s-a referit de asemenea la faptul că aportul lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea dreptului internaţional nu s-a rezumat doar la definirea agresiunii, moştenirea sa fiind identificată, mai larg, în ideea că respectarea dreptului internaţional reprezintă o valoare în sine pentru comunitatea internaţională.
„Pentru România, respectul dreptului internaţional, ca o expresie a supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale, reprezintă unul dintre pilonii esenţiali ai politicii sale externe. România crede cu fermitate că întărirea statului de drept / supremaţiei dreptului trebuie să fie un proces permanent şi pe termen lung, atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional” a afirmat oficialul român, care a evocat şi cuvintele lui Nicolae Titulescu, înscrise lângă efigia sa de bronz din curtea Palatului Păcii din Haga, sediul Curţii Internaţionale de Justiţie, care reflectă această viziune: „(…) numai în ziua în care dreptul va străluci ca un răsărit de soare în sufletul tuturor oamenilor, ca o directivă care călăuzeşte, ca un imperativ categoric care se impune, ca o autosupunere care se confundă cu libertatea organizată, omenirea va fi salvată, pentru că în pacea creată de ordinea juridică omul îşi va putea împlini destinul său (…)”.
În încheierea discursului său, secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că momentul aniversar de astăzi nu priveşte doar Convenţiile „Titulescu-Litvinov”, ci şi celebrarea celor 10 ani de la semnarea, la 4 iulie 2003, la Moscova, a Tratatului privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare între România şi Federaţia Rusă şi a Declaraţiei Comune a Miniştrilor Afacerilor Externe, două instrumente cheie, care reprezintă fundamentul relaţiilor bilaterale româno-ruse. „A fost un moment deosebit al relaţiilor noastre bilaterale, la care s-a ajuns după mulţi ani de negocieri – şi sunt mândru să pot spune că am participat la acest efort ca membru al delegaţiei României de negociere din 1997 şi până la momentul semnării, în 2003. Acest Tratat reprezintă baza dezvoltării relaţiilor bilaterale în toate domeniile de interes comun şi spiritul său trebuie, de asemenea, să călăuzească eforturile noastre viitoare” a afirmat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a transmis ambasadorului Malginov scrisoarea ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, adresată omologului rus, Serghei Lavrov, privind aniversarea celor 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază româno-rus.
La rândul său, ambasadorul Malginov a salutat în expunerea sa aniversarea a 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază şi a arătat că acesta simbolizează un proces de durată, o relaţie istorică seculară şi relaţii diplomatice care aniversează 135 de ani în 2013. În opinia sa, parcursul relaţiei bilaterale beneficiază de o viziune deschisă şi îndelungată, pentru viitor.
Oleg Malginov a expus viziunea sa asupra contextului istoric din perioada anilor ’30, context care a determinat posibilitatea obţinerii acestei realizări remarcabile – Convenţiile pentru definirea agresiunii, care au reprezentat, în opinia sa, un element al sistemului în construcţie al dreptului internaţional având ca scop prevenirea războiului. Elementele Convenţiilor se regăsesc şi în dreptul internaţional actual, context în care ambasadorul rus a subliniat necesitatea respectării stricte a integralităţii dreptului internaţional, a principiilor Cartei ONU, în special în circumstanţele generate de ameninţările contemporane.
Ambasadorul Federaţiei Ruse a mai arătat că momentul Convenţiilor pentru definirea agresiunii a reprezentat un punct important în relaţia dintre România şi URSS, catalizată de personalităţile lui Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov. Chiar în anul următor, 1934, URSS a aderat la Societatea Naţiunilor şi au fost reluate relaţiile diplomatice între România şi URSS. Ambasadorul Malghinov a evocat viziunea ministrului afacerilor externe Litvinov din acea epocă, în conformitate cu care problemele dificile ale relaţiei bilaterale nu trebuie să blocheze dezvoltarea acesteia, fiind necesară identificarea punctelor de convergenţă. În opinia sa, această viziune trebuie continuată şi extinsă astăzi, în condiţiile oferite de Tratatul politic de bază, a cărui a zecea aniversare o celebrăm. Astfel, ambasadorul rus a arătat că astăzi România şi Rusia au multe elemente şi interese comune, care trebuie fructificate. În încheierea intervenţiei sale, ambasadorul Malginov a transmis secretarului de stat Bogdan Aurescu mesajul ministrului rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, adresat omologului român, Titus Corlăţean, cu prilejul aniversării celor 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază româno-rus, în 2003.