Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:06 17 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ordinul nr. 86 din 12.06.2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne

ro

21 Jun, 2013 13:18 3348 Marime text
Având în vedere competenţele delegate Direcţiei Generale Anticorupţie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne,faptul că o primă măsură de prevenire a faptelor de corupţie o reprezintă existenţa unui cadru normativ accesibil personalului,ţinând seama de obiectivele stabilite în Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012-2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015, în special obiectivul specific 1 referitor la „Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive“ şi măsura privind „introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate“,în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Capitolul I

Dispoziţii generale

Articolul 1

Prezentul ordin reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI.


Articolul 2

(1) Prevenirea corupţiei constituie ansamblul măsurilor adoptate în scopul reducerii incidenţei faptelor de corupţie săvârşite de personalul MAI, adoptării unui comportament integru şi creşterii încrederii cetăţenilor în instituţie.(2) Prevenirea corupţiei la nivelul MAI se realizează prin:a)informare şi instruire anticorupţie; b)campanii de informare; c)managementul riscurilor de corupţie; d)efectuarea testelor de integritate.
Capitolul IIDesfăşurarea activităţilor de informare şi de instruire anticorupţie a personalului Ministerului Afacerilor Interne

Articolul 3

Activităţile de informare şi de instruire anticorupţie se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, denumită în continuare DGA.


Articolul 4

(1) Activităţile de informare anticorupţie se desfăşoară în scopul prezentării unor informaţii de noutate privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei şi a legislaţiei în domeniu.(2) Activităţile de informare anticorupţie se realizează din iniţiativa DGA sau la solicitarea structurilor MAI şi se desfăşoară pe o durată de cel puţin 30 de minute.


Articolul 5

(1) Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară în vederea dezvoltării capacităţii personalului MAI de a utiliza şi combina cunoştinţe teoretice, deprinderi practice şi atitudini specifice în domeniul prevenirii corupţiei.(2) Activităţile de instruire anticorupţie se realizează, de regulă, la iniţiativa DGA şi au în vedere, cu prioritate, personalul nou-încadrat în MAI, cel care activează în domenii expuse în mod deosebit riscurilor de corupţie, precum şi personalul cu funcţii de conducere.


Articolul 6

Activităţile de instruire anticorupţie se desfăşoară cu un număr maxim de 30 participanţi, pe o durată de cel puţin 3 ore.


Articolul 7

(1) Întregul personal al MAI are obligaţia de a participa la activităţile de instruire anticorupţie desfăşurate de către DGA, cel puţin o dată la 3 ani.(2) Personalul MAI nou încadrat şi cel care ocupă posturi de conducere are obligaţia de a participa la activităţile de instruire anticorupţie desfăşurate de către DGA, în primele 6 luni de la numirea în funcţie.


Articolul 8

La solicitarea DGA, structurile MAI asigură condiţiile corespunzătoare organizării activităţilor de informare sau de instruire anticorupţie.
Capitolul IIIManagementul riscurilor de corupţie

Articolul 9

Managementul riscurilor de corupţie reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, descrierea, evaluarea şi ierarhizarea factorilor instituţionali şi individuali care favorizează ori determină săvârşirea faptelor de corupţie, elaborarea şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea apariţiei şi limitarea efectelor acestora.


Articolul 10

Cadrul conceptual, metodologic şi organizatoric al managementului riscurilor de corupţie este stabilit prin Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare metodologia, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


Articolul 11

Conducătorii structurilor MAI sunt obligaţi să asigure implementarea metodologiei şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului.


Articolul 12

DGA cooperează la nivel central şi teritorial cu structurile MAI, în vederea: a)planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului MAI pentru aplicarea metodologiei; b)adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea diverselor categorii de date şi informaţii privind riscurile de corupţie, la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale structurilor MAI; c)furnizării de ghiduri, proceduri, aplicaţii informatice, destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor.


Articolul 13

(1) DGA asigură monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a metodologiei şi a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie de către structurile MAI, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare şi reevaluare.(2) Structurile MAI au obligaţia de a furniza DGA datele şi informaţiile solicitate, cu respectarea termenelor şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite.
Capitolul IVConsilierul pentru integritate

Articolul 14

(1) Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul structurilor aparatului central al MAI, instituţiilor şi structurilor aflate în subordinea/coordonarea MAI, respectiv structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei desfăşurate de către DGA în condiţiile prezentului ordin.(2) Şefii structurilor prevăzute la alin. (1) pot dispune desemnarea consilierilor pentru integritate şi la alte structuri din subordine, având la bază criteriile minimale reprezentate de:a)volumul şi complexitatea activităţilor structurii; b)numărul angajaţilor din cadrul structurilor subordonate sau aflate în coordonare; c)posibilităţile concrete de prevenire a corupţiei; d)distanţa dintre sediul structurii subordonate/coordonate şi sediul structurii ierarhic superioare.


Articolul 15

Consilierul pentru integritate se desemnează prin dispoziţie a conducătorului structurii MAI din care face parte.


Articolul 16

(1) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii:a)asigură diseminarea materialelor transmise de către DGA cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei din MAI; b)ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de către DGA; c)propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de instruire realizate de către personalul specializat al DGA; d)asigură secretariatul grupului de lucru pentru prevenirea corupţiei; e)sprijină personalul DGA în realizarea activităţilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz. (2) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu atribuţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este necesar, în condiţiile legii.


Articolul 17

În vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice, DGA asigură instruirea consilierilor pentru integritate.
Capitolul VResponsabilitatea personalului de conducere

Articolul 18

În vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul de conducere din cadrul MAI are următoarele responsabilităţi: a)implementează metodologia şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor la corupţie; b)solicită sprijinul DGA cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă; c)asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de DGA; d)sprijină personalul specializat al DGA în realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul MAI; e)furnizează DGA documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurii, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie; f)asigură postarea la avizier şi pe prima pagină a site-urilor proprii de internet şi intranet a mesajelor anticorupţie puse la dispoziţie de către DGA.
Capitolul VIDispoziţii finale

Articolul 19

Şefii structurilor MAI au obligaţia de a comunica aparatului propriu al DGA sau, după caz, serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, în termen de 30 zile, orice modificări cu privire la persoanele desemnate consilieri pentru integritate.


Articolul 20

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe

ANEXĂMETODOLOGIE privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a)risc de corupţie - probabilitatea de apariţie a unei ameninţări de corupţie, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, determinat de cauze/vulnerabilităţi specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităţilor unei structuri; b)ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul unei activităţi a Ministerului Afacerilor Interne (MAI); c)vulnerabilitate/cauză - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, stând la baza şi putând declanşa săvârşirea unei fapte de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activităţii unei structuri; d)materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de corupţie, în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie; e)incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a MAI, urmat de trimiterea în judecată, adoptarea unei hotărâri definitive de condamnare pentru fapte de corupţie, sau aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a efectuării unui test de integritate, ori a întocmirii unui raport de evaluare, rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate; f)impact - efectele produse în cadrul activităţii unei structuri în cazul în care un risc de corupţie se materializează; g)unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând, în consecinţă, expunerea la riscuri similare; unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a MAI sub denumiri variate: serviciu, birou, compartiment, echipă, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de psiholog sau consilier juridic; h)coordonator al unităţii de muncă - şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, cel care pune la dispoziţie informaţiile solicitate de către Grupul de lucru pentru prevenirea corupţiei, pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie; i)structuri ale MAI - structuri ale aparatului central al MAI, instituţii şi structuri aflate în subordinea/coordonarea MAI, respectiv structuri subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite; j)responsabil de risc - personalul de conducere al structurii MAI, responsabilizat prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire/control; k)aplicaţie informatică de monitorizare a riscurilor de corupţie - aplicaţie software, dezvoltată de către Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) în vederea implementării anexelor cuprinse în metodologie, prelucrării automate a datelor şi reprezentării statistice şi grafice a riscurilor de corupţie.


Articolul 2

(1) Metodologia se aplică în scopul adoptării la nivelul tuturor structurilor MAI a unor măsuri de control şi/sau prevenire, adaptate cauzelor care determină posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie, astfel încât să fie menţinute la un nivel acceptabil atât probabilitatea de apariţie a acestora, cât şi impactul resimţit la nivelul activităţilor ministerului.(2) Activităţile de management al riscurilor de corupţie vizează următoarele obiective:a)promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice; b)stabilirea priorităţilor de intervenţie în domeniul prevenirii corupţiei; c)asumarea responsabilităţii de către personalul de conducere cu privire la implementarea măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie.


Articolul 3

Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape: a)pregătirea activităţilor; b)identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie; c)evaluarea riscurilor de corupţie; d)determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control; e)monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor; f)reevaluarea riscurilor.


Articolul 4

(1) În vederea realizării activităţilor presupuse de managementul riscurilor de corupţie, şefii structurilor MAI dispun constituirea de Grupuri de lucru pentru prevenirea corupţiei, denumite în continuare Grupuri.(2) Componenţa Grupurilor se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale structurilor MAI, avându-se în vedere următoarele categorii de funcţii:a)şeful Grupului, reprezentat de conducătorul structurii sau un adjunct/locţiitor desemnat de către acesta; b)membrii Grupului, reprezentaţi de personalul de conducere sau persoane desemnate de aceştia de la nivelul principalelor direcţii, servicii, birouri ori similare; c)şeful/reprezentantul structurilor de control ori personal care exercită atribuţii de control; d)şeful/reprezentantul structurilor de management resurse umane; e)secretarul Grupului, reprezentat de consilierul pentru integritate. (3) Personalul specializat din cadrul DGA participă la activitatea Grupurilor, asigurând instruirea şi îndrumarea de specialitate.


Articolul 5

(1) În desfăşurarea activităţilor presupuse de managementul riscurilor de corupţie, Grupul beneficiază de sprijinul coordonatorilor unităţilor de muncă, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele şi cu respectarea condiţiilor specifice, informaţiile sau documentele solicitate.(2) La stabilirea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie se au în vedere categoriile de activităţi prevăzute la art. 11.
Capitolul IIManagementul riscurilor de corupţie

Secţiunea 1

Pregătirea activităţilor

Articolul 6

(1) Managementul riscurilor de corupţie debutează printr-o etapă de pregătire care vizează, în principal, următoarele aspecte:a)constituirea şi stabilirea componenţei Grupului; b)informarea personalului privind implementarea metodologiei la nivelul structurii MAI; c)instruirea membrilor Grupului cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor de corupţie; d)fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al Grupului, precum şi termenii de referinţă privind planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor. (2) Activităţile stabilite conform alin. (1) lit. d) se implementează în Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Grupului, prevăzută în anexa nr. 1.


Articolul 7

Responsabilitatea privind planificarea şi desfăşurarea instruirii membrilor Grupurilor revine DGA, prin structurile sale centrale şi teritoriale.
Secţiunea a 2-aIdentificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

Articolul 8

(1) Identificarea şi descrierea riscurilor constă în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor/cauzelor prezente în cadrul activităţilor curente ale structurilor MAI care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.(2) Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:a)chestionarea conducerii structurilor MAI; b)evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor; c)descrierea ameninţărilor de corupţie.


Articolul 9

(1) Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente, membrii Grupului realizează chestionarea întregului personal de conducere de la nivelul structurii MAI, exclusiv a coordonatorilor unităţilor de muncă, utilizând întrebările prevăzute în anexa nr. 2.(2) După completare, chestionarele se utilizează în activităţile ulterioare presupuse de managementul riscurilor de corupţie.


Articolul 10

Membrii Grupului analizează obiectivele specifice ale structurii MAI, completând, pe baza documentelor interne şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, prevăzută în anexa nr. 3.


Articolul 11

(1) Potrivit prezentei metodologii, sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de angajaţii structurii sau terţi, pentru comiterea unor fapte de corupţie.(2) Dacă la nivelul unei structuri a MAI, sunt realizate activităţi din categoriile enumerate în continuare, acestea se includ în mod obligatoriu în procesul de analiză:a)contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu diversele categorii de beneficiari ai serviciilor publice; b)gestionarea fondurilor externe ori a programelor/ proiectelor; c)gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei cu caracter operativ, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate; d)gestionarea mijloacelor financiare; e)achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări; f)acordarea unor aprobări ori autorizaţii; g)activităţi de eliberare a unor documente; h)îndeplinirea funcţiilor de control, supraveghere, evaluare şi consiliere; i)competenţa decizională exclusivă; j)activităţi de recrutare şi selecţie a personalului; k)constatare de conformitate sau de încălcare a legii, aplicare de sancţiuni.


Articolul 12

Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, pentru fiecare activitate inclusă în Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, o sinteză a ameninţărilor de corupţie susceptibile să se manifeste în acel context profesional, având în vedere cel puţin următoarele elemente: a)sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile serviciului; b)acţiunile ori demersurile care ar putea fi puse în practică pentru atingerea obiectivelor infracţionale; c)faptele de corupţie care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate; d)cazurile de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor, înregistrate la nivelul structurii.


Articolul 13

Pentru descrierea ameninţărilor de corupţie, membrii Grupului au în vedere enunţurile utilizate în cadrul Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice structurilor MAI, realizat şi pus la dispoziţia structurilor MAI de către DGA.


Articolul 14

(1) Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, întocmite conform modelului din anexa nr. 4, se completează de către membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă, pentru fiecare dintre ameninţările identificate conform art. 12.(2) Pentru completarea cauzelor aferente fiecărui risc se au în vedere informaţiile rezultate în urma derulării etapelor prevăzute la art. 16-18, precum şi orice alte observaţii sau analize privind cultura organizaţională sau conduita angajaţilor.


Articolul 15

În vederea identificării vulnerabilităţilor/cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii Grupului parcurg următoarele etape: a)evaluarea cadrului normativ; b)analiza incidentelor de integritate; c)analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii.


Articolul 16

(1) Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, în formatul prevăzut în anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate analizat.(2) Obiectivele evaluării cadrului normativ sunt reprezentate de:a)identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei; b)avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia; c)propunerea unor măsuri de prevenire/control pentru a reduce expunerea la riscuri de corupţie.


Articolul 17

Membrii Grupului, în colaborare cu personal specializat din cadrul DGA, realizează o analiză generală a incidentelor de integritate care s-au manifestat în cadrul structurii MAI, ţinând cont de următoarele elemente: a)evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora; b)activităţile expuse riscurilor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitate; c)modurile de operare utilizate şi măsurile pe care făptuitorii le-au adoptat pentru a-şi disimula actele infracţionale; d)măsurile de prevenire/control care au fost adoptate în cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate şi gradul de eficacitate a acestora.


Articolul 18

Membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă identifică şi consemnează în fişele întocmite conform art. 14 eventuale deficienţe în cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, având în vedere: a)constatări rezultate din activităţi de control ori sesizări anterioare, care au identificat deficienţe ori vulnerabilităţi ale sistemului de control intern/managerial, de natură a favoriza apariţia unor fapte de corupţie; b)eficacitatea implementării de către conducerea componentelor structurii MAI a concluziilor şi recomandărilor furnizate în urma activităţilor de control; c)vulnerabilităţi la corupţie pe care terţii le-ar putea exploata în planurile reglementării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii, al formării, instruirii şi experienţei personalului.
Secţiunea a 3-aEvaluarea riscurilor de corupţie

Articolul 19

(1) Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează în scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a prestaţiei profesionale a personalului.(2) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile înscrise în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.


Articolul 20

Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape: a)estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie; b)determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii; c)aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie; d)determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie; e)clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.


Articolul 21

(1) Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie în cadrul activităţilor structurii, utilizând informaţiile şi analizele colectate în etapa de identificare şi descriere a riscurilor.(2) În scopul arătat la alin. (1), membrii Grupului şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă determină şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul de probabilitate, utilizând o scală de evaluare în 5 trepte, corespunzător valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora, prevăzuţi în anexa nr. 6.


Articolul 22

Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzător următoarelor componente/dimensiuni: a)impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerea rezultatelor aşteptate; b)impact asupra calendarului activităţilor ori întârzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii; c)consecinţe exprimate în termeni de buget; d)consecinţe în planul imaginii instituţiei.


Articolul 23

Pentru determinarea impactului riscurilor de corupţie, membrii Grupului au următoarele responsabilităţi: a)stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global, pentru fiecare risc de corupţie identificat conform art. 14; b)stabilirea, sub formă procentuală, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importanţei relative a fiecăreia în cadrul impactului global; c)estimarea şi consemnarea în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie a impactului global în cazul materializării, utilizând indicatorii descriptivi prevăzuţi în anexa nr. 7, asociaţi dimensiunilor prevăzute la art. 22.


Articolul 24

(1) Membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, evaluează dacă măsurile de prevenire/control care se adresează riscurilor de corupţie identificate au fost proiectate corespunzător şi puse în practică în mod eficient.(2) În scopul prevăzut la alin. (1), membrii Grupului şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, utilizând corespondenţa prevăzută în anexa nr. 8, nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/control existente.


Articolul 25

(1) Membrii Grupului calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constând în produsul dintre valorile probabilităţii şi impactului global, completând valoarea rezultată în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.(2) Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi probabilităţii, prevăzută în anexa nr. 9, membrii Grupului stabilesc şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie.


Articolul 26

Pe baza priorităţii de intervenţie, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii Grupului clasifică şi ordonează riscurile de corupţie în următoarele categorii: a)riscuri minore, care pot fi considerate tolerabile şi inerente activităţilor structurii MAI, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente; b)riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control; c)riscuri înalte, caracterizate, simultan, printr-o mare probabilitate de apariţie şi printr-o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate.
Secţiunea a 4-aDeterminarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie

Articolul 27

Pe baza clasificării realizate conform art. 26 şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, membrii Grupului propun măsuri pentru prevenirea/controlul acestora.


Articolul 28

(1) Din punctul de vedere al momentului dispunerii şi al obiectivelor urmărite prin realizarea acestora, pot fi stabilite, în principal, următoarele categorii de măsuri de prevenire/control:a)măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate şi au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat:a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse; a.2) planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare; a.3) supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului; a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie; a.5) asigurarea comunicării adecvate către terţi şi cetăţeni a obligaţiilor de conduită a personalului; a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă; a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie; a.8) dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite; a.9) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin
Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii; b)măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau a altor activităţi de verificare a respectării normelor legale; b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate; b.3) realizarea unor activităţi de control/verificare privind accesul sau implementarea de informaţii în bazele de date; b.4) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar. (2) Măsurile suplimentare de prevenire/control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi pe cele moderate şi se înscriu în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Articolul 29

(1) Informaţiile rezultate în urma implementării metodologiei se includ în Registrul riscurilor de corupţie, care se întocmeşte de către Grup, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, şi se aprobă de către conducătorul structurii MAI, cuprinzând responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale acesteia.(2) După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, câte un exemplar al fişelor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, precum şi al raportului prevăzut la art. 16 se transmit DGA sau serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, după caz.


Articolul 30

Pe baza documentelor transmise de către structurile MAI şi a altor informaţii privind manifestarea corupţiei în cadrul instituţiei, DGA întocmeşte şi actualizează Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie în activitatea MAI.
Secţiunea a 5-aMonitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie

Articolul 31

Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual de către structurile MAI, respectiv DGA, în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a formula recomandări de măsuri de prevenire/control.


Articolul 32

(1) Monitorizarea riscurilor de corupţie se realizează de către Grup, la nivelul structurii MAI unde acesta este constituit, respectiv de către DGA pentru ansamblul instituţiei.(2) În vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, până la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi în Registrul riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie, care conţin cel puţin următoarele informaţii:a)indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie; b)modificările intervenite în privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de probabilitate şi impact; c)informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate în cadrul domeniului de activitate; d)propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie; e)modificări semnificative intervenite în privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, de natură a genera analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie. (3) În situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/control, membrii Grupului întocmesc în mod corespunzător fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, reluând etapele aferente prevăzute în metodologie.


Articolul 33

(1) Pe baza documentelor prevăzute la art. 32, Grupul şi un reprezentant desemnat de către DGA întocmesc Raportul de monitorizare a riscurilor de corupţie la nivelul structurii MAI.(2) Activitatea de monitorizare se finalizează prin adoptarea unui Registru revizuit, care se transmite DGA ori serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, după caz, până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.


Articolul 34

(1) Structurile MAI la nivelul cărora se produc incidente de integritate transmit DGA ori serviciilor judeţene anticorupţie/Serviciului Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti, după caz, în termen de 60 de zile de la luarea la cunoştinţă, următoarele documente:a)fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie şi Registrul revizuit, corespunzător riscului materializat; b)un raport al şefului nemijlocit al angajatului care a comis fapta, avizat de şeful ierarhic, conţinând informaţii privind măsurile de prevenire/control adoptate ulterior incidentului de integritate şi aprecieri privind cauzele care au stat la baza comiterii faptei. (2) Pe baza informaţiilor transmise de structurile MAI, conform alin. (1), DGA întocmeşte studii de caz privind condiţiile şi factorii individuali sau organizaţionali care au favorizat producerea incidentelor de integritate.


Articolul 35

(1) În vederea evaluării impactului aplicării metodologiei, a stadiului de implementare a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie ori a recomandărilor formulate, DGA întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare.(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc pe baza informaţiilor transmise de structurile MAI potrivit metodologiei, precum şi prin implementarea unei aplicaţii informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie, ce va fi pusă la dispoziţia structurilor MAI de către DGA.

Secţiunea a 6-a

Reevaluarea riscurilor de corupţie

Articolul 36

Atunci când la nivelul structurilor MAI se constată recurenţa unor forme de manifestare a corupţiei, DGA, din proprie iniţiativă, cu aprobarea ori din dispoziţia conducerii MAI, respectiv la solicitarea ori în colaborare cu structurile MAI, realizează misiuni de reevaluare.


Articolul 37

(1) Misiunile de reevaluare se realizează în scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/control în domeniul de activitate evaluat. (2) DGA planifică şi realizează activitatea de reevaluare, dezvoltând ori adaptând, în principal, următoarele instrumente de specialitate:a)interviuri realizate de personalul de specialitate din cadrul DGA; b)sondaj de opinie realizat pe un eşantion reprezentativ de angajaţi; c)focus grup realizat cu participarea personalului structurii ori a altor factori interesaţi; d)analiza documentelor realizate conform metodologiei şi a eficacităţii activităţilor de prevenire/control privind riscurile de corupţie.


Articolul 38

(1) Misiunea de reevaluare se realizează cu sprijinul structurilor MAI, parcurgându-se următoarele etape:

Ti-a placut articolul?

Comentarii