A murit actrița Marina Vlady, la 88 de ani. În România a jucat în „Steaua fără nume”
A murit actrița Marina Vlady, la 88 de ani. În România a jucat în „Steaua fără nume”
24 Sep, 2026 21:24
ZIUA de Constanta
105
Marime text
105
Marime text

Actrița, scriitoarea și cântăreața Marina Vlady, recompensată cu premiul de interpretare feminină la Festivalul de la Cannes din 1963 pentru rolul din lungmetrajul 'Le lit conjugal' și care a jucat în peste 80 de filme, a decedat joi la vârsta de 88 de ani, a anunțat familia sa, citată de AFP, conform Agerpres.
Actrița franceză de origine rusă a murit 'în reședința ei, înconjurată de rudele sale și de animalele ei de companie', au precizat într-un comunicat de presă copiii artistei, potrivit cărora mama lor a avut 'o viață lungă, frumoasă și plină'.
Marina Vlady a fost o stea a cinematografiei italiene și franceze și și-a început cariera foarte tânără, jucând în filmul 'Avant le deluge' (1954), de Andre Cayatte, care i-a adus premiul Suzanne Bianchetti - o recompensă atribuită pentru cea mai promițătoare actriță - la vârsta de 16 ani.
În anul următor, s-a căsătorit cu regizorul Robert Hossein, care a distribuit-o în mai multe dintre filmele sale. A avut doi fii cu el, apoi încă unul cu antreprenorul Jean-Claude Brouillet.
De-a lungul carierei sale, Marina Vlady a filmat cu unii dintre cei mai mari regizori din epocă, inclusiv cu Jean-Luc Godard, Orson Welles, Bertrand Tavernier, Chris Marker și Ettore Scola.
Această actriță, fiica unor imigranți ruși - o fostă balerină și un fost aviator care era și cântăreț de operă -, a avut succes și în industria muzicală datorită celor două albume înregistrate cu surorile ei sub numele de scenă Les Soeurs Poliakoff.
În 1969, s-a căsătorit cu cântărețul și poetul rus Vladimir Vîsoțki, pentru care a ales să se mute la Moscova, unde a locuit până la decesul acestuia, în 1980. A scris și o carte despre relația cu el, 'Vladimir ou le vol arrete', publicată în 1987 și care a fost adaptată apoi într-un spectacol de teatru. În total, a publicat zece cărți, inclusiv un volum de memorii, '24 images/secondes' (2005).
Pe lângă filme de autor, a jucat și în comedii populare în anii 1970, precum 'Tout le monde il est beau, tout le monde il est gentil', de Jean Yanne, și 'Que la fete commence', de Bertrand Tavernier.
În România, a venit pentru a filma lungmetrajul 'Steaua fără nume' (1966), regizat de Henri Colpi. A apărut și în documentarul 'Triton' (2024), regizat de Ana Lungu.
Citește și
Doliu la Ministerul Justiției. A murit o angajată a instituției„Am pierdut nu numai un profesionist, ci și un om blând, voios și optimist”
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


