Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:00 15 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Descoperire arheologică inedită, în comuna Mihai Viteazu

ro

19 Jun, 2013 11:01 1893 Marime text
Dobrogea este presărată de numeroase situri antice, identificate de către arheologi, dar lăsate în părăsire și uitate decenii de-a rândul, întrucât statul nu dispune niciodată de fonduri suficiente pentru cercetări sistematice. Ziarul Dezvăluiri continuă prezentarea acestor vestigii vechi de milenii, extrem de importante pentru reconstituirea corectă a istoriei vechii provincii Moesia Inferior, din care făcea parte și teritoriul numit astăzi Dobrogea. Un astfel de obiectiv istoric se află în comuna Mihai Viteazu, la aproximativ 1 kilometru Sud Sud Est de biserica din sat, în locul cunoscut de localnici ca Dealul Mormintelor. Potrivit arheologilor constănțeni, situl respectiv este o dovadă a locuirii permanente în antichitate, pe o perioadă care se întinde de-a lungul unui întreg mileniu.



Astfel, s-au găsit dovezi certe de locuire getică încă din epoca Latene, perioadă cuprinsă între secolul IV î.H și până în veacul al doilea după Hristos, înainte de cucerirea Daciei de către romani (anul 106). Cuceritorii au interacționat cu geții supuși, au locuit împreună iar între secolele IV – VI, în epoca romano-bizantină există dovada unei așezări puternice, unde se efectuau numeroase acte de comerț. În toată perioada existenței sale, așezarea de la Mihai Viteazu a făcut parte din teritoriul administrativ al puternicei cetăți Histria (Regio Histriae), atât în epoca pre-romană, cât și în cele aproximativ cinci secole de dominație dobrogeană a Imperiului. Numele modern și l-a dobândit după ce la începutul secolului și mai apoi prin anii 60, s-a descoperit și o necropolă de sorginte romană. Am aflat însă că numele antic al așezării de la Mihai Viteazu este Buteridava, toponim care demonstrează cu certitudine apartenența getică.

Un conflict geto-roman de acum două milenii

Despre existența acestei dave se știe de mai bine de un secol, dar locația sa exactă a fost mult timp un subiect de controversă. O inscripție descoperită însă în situl de la Mihai Viteazu a lămurit însă total misterul. Astfel, așezarea a fost menționată cu prilejul unui conflict de hotărnicie, izbucnit între anii 198-202 d.H, între o „patrona” romană, Messia Pudentilla, care locuia în cetatea Histria și sătenii din Buteridava („vicani Buteridavenses”). Avem așadar dovada unui vicus geto-dac, iar potrivit arheologilor constănțeni, așezarea era una fortificată, romanii având interes să dezvolte în jurul Histriei obiective puternic populate. Datarea inscripției a fost posibilă pentru că în acest „document” este menționat faptul că incidentul a fost soluționat din ordinul guvernatorului Ovinius Tertullius, cel care a condus Moesia Inferior între anii sus-menționați. Cel numit de Tertulius să rezolve diferendul legat de hotare a fost prefectul flotei din Moesia (Classis Flavia Moesica), Vinidius Verianus. În mod deloc surprinzător, oficialul roman a dat câștig de cauză „patronei” romane, în detrimentul comunității getice de la Buteridava.

De la identificarea așezării și până în prezent, în Dealul Mormintelor de la Mihai Viteazu s-a săpat sporadic. Vestigiile descoperite, în mare parte ceramică getică, greacă și romană, au luat fie drumul Muzeului de la Histria, fie al celui de la Constanța sau au ajuns la Institutul Național de Arheologie Pârvan, acolo unde au fost puse pe rafturi prăfuite, așteptând să fie studiate și repertoriate. Un sit cu o existență de aproape un mileniu merită să aibă o soartă mai bună. O acțiune sistematică de cercetare ar conduce cu siguranță la aflarea multor informații importante despre dava geților. În același timp, deschiderea unui muzeu în localitate, cu vestigii descoperite in situ ar duce, de asemenea, la o dezvoltare din punct de vedere turistic și la includerea comunei Mihai Viteazu pe harta comunităților dobrogene cu o istorie milenară.         

Sursa: Dezvaluiri.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii