Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
18:17 20 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Anarhismul Paradisul frustraţilor periculoşi

ro

24 Jan, 2012 00:00 743 Marime text

descopera_1.jpgEvenimentele recente din întreaga lume, readuc în memoria colectivă prezenţa şi pericolul unei stări de fapt care trebuie evitată de orice societate umană normală şi sănătoasă. Prezentă în trecutul, actualitatea şi, probabil, viitorul omenirii, anarhia a fost mai mereu susţinută în plan politic de către propria filozofie, anarhismul. Complexă în cauze şi originală în manifestări, anarhia este un fenomen de maximă importanţă pentru membrii oricărei societăţi umane, iar reamintirea sa se impune deseori de la sine...


Anarhia ca stare

Termenul în sine vine din negurile timpului, mai precis din Grecia Antică, unde" an-archos" însemna "fără lider, fără stăpân". După cum se poate observa, termenul a degenerat odată cu trecerea timpului, semnificaţia sa migrând spre o stare asociată haosului, distrugerii, nebuniei scăpate de sub control şi legii bunului plac, indiferent de starea şi libertatea celuilalt.

În prezent, anarhismul este perceput ca o doctrină, o ideologie care vizează până la absurd maximizarea libertăţii şi drepturilor individului în cadrul societăţii.

Pentru a atinge acest deziderat deseori periculos, adepţii acestui curent extremist prin definiţie vizează ostilitatea cu orice preţ faţă de stat şi instituţiile sale şi faţă de orice formă de religie instituţionalizată, pe care o văd drept principalul inamic al idealului de om liber din concepţiile lor.

Ostilitatea anarhiştilor faţă de orice formă de conducere socială reflectă ideea conform căreia suveranitatea formelor de guvernare este cumva legitimată de un consens al societăţii.

Ideologii anarhismului consideră că nu trebuie să existe nicio formă de guvernare care să subordoneze indivizii unei societăţi sub ideea de autoritate (termen care repugnă oricărui tip de anarhist). Pe baza propriilor analize istorice asupra dezvoltării diverselor orânduiri statale, filozofii anarhişti Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865) şi Piotr Kropotkin (1842-1921) susţineau că toate formele de guvernare au fost, sunt şi vor fi folosite în rol de instrumente pentru stabilirea monopolurilor care-i favorizează mereu pe cei bogaţi şi puternici. Pentru ei, organizările statale nu sunt altceva decât nişte rele de care societatea nu are deloc nevoie.

Din punct de vedere economic, cel puţin în prezent, majoritatea anarhiştilor simpatizează mişcările socialiste extreme, de orientare anti-capitalistă. La fel precum socialiştii şi comuniştii, anarhiştii văd capitalismul drept Răul Suprem - un sistem condus dintotdeauna de elite obscure, care exploatează munca şi productivitatea membrilor societăţii şi reprimă oamenii pe plan cultural şi spiritual.

Când vine vorba de descoperirea unei formule economice sociale care să înlocuiască mult-hulitul capitalism, anarhiştii au păreri diferite. Cei cu simpatii colectiviste şi mutualiste insistă că roadele muncii şi eforturilor indivizilor din societate trebuie să le revină acestora în funcţie de eforturile depuse de fiecare. Anarhiştii care susţin ideile comuniste susţin că libertatea individuală poate fi obţinută într-o societate unde toate bunurile materiale şi resursele naturale sunt deţinute în comun. Anarhiştii cu idei individualiste simpatizează cu un ipotetic sistem social de genul "muncă pentru muncă", despre care cred că poate funcţiona conform raporturilor de muncă existente la un moment dat.

Pentru mai multe detalii vizitati-ne la: Descopera.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii