Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
14:56 17 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#citeşteDobrogea 1878 noiembrie 13, Bucureşti. Decretul nr. 2533/1878 referitor la regulamentul de împărţire şi organizare administrativă a Dobrogei

ro

05 Oct, 2017 00:00 1400 Marime text

„Carol I prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională domn al românilor la toţi de faţă şi viitor sănătate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul de Interne sub nr. 19695, având în vedere jurnalul Consiliului nostru de Miniştri nr. 6 încheiat în şedinţa din 13 noiembrie curent, având în vedere voturile corpurilor legiuitoare de la 28 şi 30 septembrie anul curent, am decretat şi decretăm ce urmează:

Regulament pentru împărţirea şi organizarea administrativă a Dobrogei

Titlul I

Împărţirea Dobrogei în districte şi plăşi
Art. 1. Teritoriul cuprins între gurile Dunării, ţinutul Dobrogei şi pământurile învecinate, hotărâte la nord de talvegul braţului Chilia, la sud prin linia de delimitare ce pleacă de la Silistra şi se opreşte la Mangalia, se împart în trei judeţe: judeţul Tulcea, judeţul Küstengea şi judeţul Silistra Nouă, având ca reşedinţe ale autorităţilor superioare oraşele cu acelaşi nume.
 
Art. 2. Judeţul Tulcea se compune din patru plăşi: Tulcea, Sulina, Măcin şi Babadag. Plasa Tulcea cuprinde: toate satele din fostul caimacamlîk, afară de Sarikioi. Mai cuprinde: Isaccea, Niculiţel, Teliţa şi Celik Dere ce făceau altădată parte din müdürrlîkul Isaccei şi încă toate satele pendinte altădată de müdürrlîkul Mahmudiei.
 
Plasa Sulina cuprinde: oraşul Sulina, toate satele pendinte de vechea căimăcămie cu acelaşi nume, precum şi satele ce compuneau fostul müdürrlîk al Chiliei. I se adaugă Insula Şerpilor.
 
Plasa Măcin cuprinde: oraşul Măcin şi toate satele vechii căimăcămii cu acelaşi nume, mai adăugându-i-se satele Geaferca, Taiţa, Digliş-Monastir, Cocoş-Monastir şi Giafer-Islam, pendinte altădată de Isaccea.
 
Plasa Babadag cuprinde: oraşul Babadag şi toate satele ce compuneau fostul caimacamlâk cu acelaşi nume. I se adaugă satul Sarikioi.
 
Art. 3: Judeţul Küstenge se compune din trei plăşi: Küstenge, Hârşova şi Mangalia. 
Plasa Küstenge cuprinde toate satele vechii căimăcămii cu acelaşi nume.
Plasa Hârşova cuprinde oraşul Hârşova şi toate satele fostului caimacamlâk.
Plasa Mangalia cuprinde: oraşul Mangalia şi toate satele vechii căimăcămii cu acelaşi nume, până la hotarul dinspre Principatul Bulgariei.
 
Art. 4: Judeţul Silistra Nouă se compune din două plăşi: Medgidia şi Silistra Nouă.
Plasa Medgidia cuprinde oraşul Medgidia şi toate satele caimacamlâkului de altădată şi Cernavoda, afară de Rasova.
Plasa Silistra Nouă cuprinde: Rasova şi toate satele aflate între plăşile Medgidia şi Mangalia de o parte, Dunărea şi hotarul dinspre Principatul Bulgariei de cealaltă.
 
Art. 5: În oraşele Tulcea, Küstenge şi Rasova se înfiinţează câte o poliţie de clasa I.
 
Art. 6: În oraşele şi târgurile Chilia, Mahmudia, Isaccea şi Cernavoda se va înfiinţa câte o poliţie de clasa a II-a.
 
Art. 7: Comisarii de poliţie, subcomisarii şi tot personalul poliţiei externe în oraşele unde s-a hotărât a exista poliţie, se va înfiinţa după trebuinţă în urma recomandărilor prefectului de district către Ministerul de Interne.

Comuna 

Art. 8: Fiecare sat formează o comună.
 
Art. 9: Comuna este administrată de către primar, asistat de un consiliu compus din patru persoane, locuitorii stabiliţi într-însa, aleşi de către consătenii lor, conform obiceiurilor localităţii.
 
Titlul II

Despre Prefect 

Art. 10: Prefectul în districtul său este reprezentantul guvernului central. El are sub îngrijirea şi răspunderea sa ordinea publică şi prin urmare: garanţia proprietăţii, a averii, a onoarei, a libertăţii individului şi ocrotirea drepturilor libertăţii tuturor cultelor.
 
Art. 11: Prefectul administrează districtul său, deocamdată, după legile şi obiceiurile locale, dând tot ajutorul administraţiei, întru executarea întocmai a regulamentelor celorlalte ministere.
 
Art. 12: Ca reprezentant al guvernului central, el are la dispoziţia sa, în limitele legii, puterea publică.
 
Art. 13: El, în această calitate, are întâiul pas la toate recepţiile, primeşte toate felicitările. El observă mersul tuturor serviciilor şi părerile sale, când crede necesar, le supune la aprecierile ministerului respectiv.
 
Art. 14: Toţi funcţionarii administrativi şi poliţieneşti sunt sub ordinele sale.
 
Art. 15: Prefectul este obligat ca la fiecare 15 zile să raporteze ministerelor respective îmbunătăţirile şi reformele ce crede necesar a se introduce în legislaţia locală actuală, care să înlesnească pe cât s-ar putea apropierea de legislaţia generală a ţării. Astfel şcoala, administraţia comunală şi judeţeană, serviciul sanitar şi drumurile de comunicaţie vor face obiectul primelor dispoziţii la care prefectul va fi dator a da toată serioasa sa solicitudine.
 
Măsurile propuse şi adoptate de ministerele respective şi aprobate de domnitor, prefectul le va face cunoscute populaţiei prin ordonanţă şi le va executa întocmai.
 
Art. 16: Ţinta la care prefectul caută a se sili să ajungă va fi legislaţia generală a ţării. Pentru a ajunge însă la aceasta este obligat a lua măsuri prudente, lăsând timp populaţiei locale a se pătrunde de foloasele noilor reforme.
 
Art. 17: În orice caz, prefectul este ţinut a nu trece peste legile generale ale ţării. Este lăsat la inteligenţa sa să nu aplice însă unele părţi care ar fi în contradicţie cu deprinderile şi cu legislaţia locală. Menţinerea iubirii şi a înfrăţirii între diferitele culte şi naţionalităţi, prin respectarea datinilor şi dogmelor fiecărui cult, va fi prima preocupare a prefectului.
 
Locuitorii Dobrogei (ai României Transdanubiene) fiind toţi consideraţi ca fii ai aceleiaşi Românii, toţi se vor bucura deopotrivă de aceleaşi îngrijiri şi drepturi şi prefectul este însărcinat cu aceasta.
 
Art. 18: Prefectul lucrează sub ordinele directe ale ministerului de Interne, executând în acelaşi timp ordinele tuturor celorlalţi miniştri în atribuţiile lor.
 
Art. 19: Prefectul este supus la toate celelalte îndatoriri către diferitele ministere, întocmai ca şi ceilalţi prefecţi ai ţării.

Despre administratorii de plăşi 

Art. 20: Administratorii în circumscripţia încredinţară lor au aceleaşi îndatoriri şi drepturi ca şi prefectul.
 
Art. 21: Administratorul lucrează sub ordinele prefectului. Ei îi înlesneşte toate informaţiile culese din localitate şi prin rapoarte săptămânale le supune la aprecierea prefectului care apoi le studiază şi le modifică conform îndatoririlor sale.

Despre poliţişti 

Art. 22: Poliţiştii sunt direct sub ordinele prefectului şi administrează poliţia în limitele legilor şi obiceiurilor locale existente şi conform instrucţiunilor prefectului. El are sub ordinele sale toată poliţia locală.

Despre primarii de comune 

Art. 23: Primarul este numit de către prefect dintre cei cinci locuitori aleşi ai comunei. Religia nu este un obstacol la numirea primarului. Prefectul va căuta însă în alegere a avea în vedere religia profesată de cel mai mare număr.
 
Art. 24: Primarul, asistat de consilieri, îngrijeşte şi ia măsurile cuvenite pentru poliţia rurală, pentru paza bunei ordini şi linişti între locuitori şi pentru îndeplinirea ordinelor ce le-ar primi de la autoritatea superioară. În caz de crime sau delicte, el urmăreşte şi descoperă pe autorii lor până la sosirea administratorului de plasă, căruia îi va fi făcut cunoscută îndată comiterea faptei. El îl va înştiinţa întotdeauna pe administratorul de plasă despre orice tulburare sau neorânduială întâmplată între locuitori.
 
Art. 25: Consiliul comunal sub preşedinţia primarului va căuta să împace toate neînţelegerile dintre locuitorii comunei. Are îndatorirea de a lua toate măsurile necesare pentru prosperarea intereselor generale ale comunei. Este responsabil pentru orice dezordine din cauza religiei. Va acorda egală protecţie tuturor cultelor. Va îngriji pentru buna stare a şcolii şi a templelor religiei.
 
Art. 26: Prin mijloacele de care poate dispune, Consiliul comunal va face ca străzile şi căile de comunicaţie de pe teritoriul comunei să fie întreţinute în condiţii satisfăcătoare.
 
Art. 27: Primarul se va supune ordinelor administratorului de plasă. El va putea cere ajutorul forţei publice pentru restabilirea ordinii, în cazul când ar fi tulburată în interiorul comunei. Administratorul îl va putea suspenda când el ar dovedi abateri de la îndatoririle sale. Prefectul nu îl mai poate revoca.
 
Art. 28: Când se va constata că Consiliul comunal nu corespunde îndatoririlor sale, administratorul îi va suspenda exerciţiul autorităţii sale şi va raporta prefectului care poate dizolva consiliul şi ordona altă alegere.
 
Art. 29: În comunele de reşedinţă a prefecturii, prefectul poate prezida adunarea Consiliului comunal ori de câte ori va crede de cuviinţă. Poate delega să-l înlocuiască pe directorul prefecturii.
 
Art. 30: Alăturatul stat care fixează numărul funcţionarilor şi apuntamentele lor, se va aplica pentru Dobrogea până ce corpurile legiuitoare vor organiza prin lege această parte a României.
 
Art. 31: Ministrul nostru de Interne este însărcinat cu executarea acestui decret.
Dat în Bucureşti la 13 noiembrie 1878.

Carol 

Ministru de Interne,
C.A. Rosetti
Nr. 2533
 
S.A.N.I.C., fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 265/1878, f. 7-13“
 
(„Dobrogea în Arhivele româneşti (1597-1989)“, volum coordonat de Virgil Coman, Editura Etnologică, Bucureşti, 2013, pag. 88-90)
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

#sărbătoreşteDobrogea Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Locul şi rolul Dobrogei“

Ti-a placut articolul?

Comentarii