Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
05:57 26 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

A fost coleg cu Ianis Zicu la Farul La Nicolae Bălcescu, fostul fotbalist Andrei Ianţoc cultivă roşii în vată minerală (galerie foto + video)

ro

31 Jul, 2015 00:00 6768 Marime text
În localitatea constănţeană Nicolae Bălcescu funcţionează una dintre cele mai moderne sere din România, de care se ocupă fostul fotbalist Andrei Ianţoc, ajutat de întreaga familie

Încă de când mai juca fotbal, Andrei a pornit la drum în domeniul legumiculturii. Era prin 2008, iar familia Ianţoc a cumpărat un teren de trei hectare la Nicolae Bălcescu, pe care apoi a ridicat o seră ultramodernă, cu utilaje de ultimă generaţie, în care se cultivă roşii după metode ştiinţifice. Investiţia s-a ridicat la 1,5 milioane de euro, dintre care 45% din surse proprii, iar 55% - fonduri europene. În momentul de faţă, în judeţul Constanţa sunt două astfel de sere, iar în ţară, vreo zece.

Sera, care beneficiază de încălzire din resurse regenerabile (peleţi din floarea soarelui), se întinde pe o suprafaţă de 8.600 de metri pătraţi. În afară de seră, mai sunt două anexe, un corp tehnic, unde se află centrala, şi un corp unde se pot depozita roşiile. „Am început în 2008. Am vrut să facem ceva legat de legumicultură. Am aflat de aceste sere, iar ideea ni s-a părut foarte bună atunci. Din vorbe, pare extrem de uşor. Am zis «hai să încercăm». Cu ajutorul unui consultant, am făcut proiectul şi am depus actele. Am câştigat proiectul la finele lui 2009, iar implementarea lui a fost la finele lui 2011. Am găsit foarte greu bancă, iar finalizarea proiectului a fost undeva prin septembrie 2013. Pe 28 decembrie 2013, am pus prima cultură“, povesteşte Andrei Ianţoc.

Fertilizare prin picurare

Fostul fotbalist nu avea cunoştinţe solide în domeniul legumiculturii, dar a învăţat. În prezent, este administratorul serei, de care se ocupă alături de soţia sa, Evelina (care e biolog), de fratele său mai mic, Ştefan (şi el fost fotbalist, a urmat Finanţe-Bănci), şi de părinţii săi. În plus, familia Ianţoc beneficiază şi de sfaturile unui inginer. „Este o cultură hidroponică, practic, plantele cresc în saltele din vată minerală. Vată minerală din rocă vulcanică. Necesarul de micro, macro şi ultra-micro elemente le este asigurat plantelor printr-un sistem complet de fertilizare prin picurare. Este un hibrid cu creştere nedeterminată, altoit, cu două vârfuri. Un ciclu întreg poate merge până la 12 luni“, spune Evelina Ianţoc. La seră, lucrează nouă persoane, toţi locuitori din Nicolae Bălcescu. Andrei Ianţoc şi soţia sa stau la Constanţa, dar vin zilnic la seră, ocupându-se şi de livrarea roşiilor, la centre comerciale din Constanţa şi la mai multe magazine.

Polenizarea se face cu ajutorul bondarilor

Familia Ianţoc a optat pentru această metodă de a cultiva roşia întrucât astfel îi poate controla creşterea din punct de vedere ştiinţific. „Cei care cultivă în pământ, în solare, au acelaşi mod ca şi noi de a face roşii. Numai că noi putem controla roşia, îi dăm tot ce are nevoie. În ambele situaţii, sunt aceleaşi seminţe. Din pământ însă, roşia poate lua prea mulţi nitraţi sau dăunători. În plus, în pământ, se pune o cultură pentru două luni, iar noi avem o cultură care trebuie să-ţi meargă zece luni pe an. Cultura de acum am pus-o în septembrie anul trecut, am ieşit cu ea pe la mijlocul lui noiembrie, iar de atunci avem roşii încontinuu“, spune Andrei, completat de soţia sa: „În salteaua de vată minerală, se află un aparat de măsurare. Astfel văd ce cantitate de apă am, observ temperatura şi electro-conductivitatea (foarte importantă, întrucât, dacă e prea mare, nu mai creşte planta). Sunt avantaje şi dezavantaje, dar mai mult avantaje, de aceea am şi optat pentru această metodă. În primul rând, nu mai avem dăunători (viermi), care mănâncă rădăcina în pământ. Fiind biolog, am optat pentru combaterea bio, chiar dacă e mai costisitoare decât dacă am fi dat cu chimicale. Am făcut două lansări de macrolophus (o ploşniţă), care mănâncă musculiţa albă, cu care am avut ceva probleme anul acesta. Acum se văd rezultatele. Suntem mulţumiţi de combaterea bio. Şi-a făcut treaba. Biologică este şi polenizarea, cu ajutorul bondarilor. Avem şi nişte vibratoare de polen, însă nu sunt eficiente şi necesită şi mult timp“. Saltelele şi sămânţa sunt luate din Olanda, iar răsadul vine din Grecia.

Andrei şi roşiile uriaşe

Soţii Ianţoc şi cei din familia lor s-au specializat şi s-au familiarizat cu această metodă de a cultiva roşii. „În primul rând, roşiei trebuie să-i dai căldură şi să aibă lumină. Iarna, îl lipsa luminii, nu mai creşte cum trebuie. Poţi să pierzi etaje, avortează la anumite etaje. Dacă n-au lumină, nu fac ciorchini. Ne-am confruntat şi noi cu probleme cu lumina. Îţi trebuie artificială, iar noi, deocamdată, nu avem. Cred că e o singură fermă în România cu asemenea lumină, în rest, nu-şi permite mai nimeni să pună lumină artificială. Sunt costuri mari“, spune Andrei Ianţoc, privind în sus, până la înălţimea de 7,5 metri, cât se ridică sera. E o incintă în care te simţi ameţit, ca în basmul „Jack şi vrejul de fasole“, având în vedere că, la un ciclu complet (din decembrie până în noiembrie), o plantă poate ajunge şi la 12 - 15 metri. Gospodarii serei însă nu o lasă să urce, ci îi aşază şi îi îndrumă creşterea în alte direcţii. „Anul acesta, facem un experiment şi vrem să vedem cât poate să crească planta“, dezvăluie Evelina Ianţoc.

Recoltă de 400 de tone

O asemenea investiţie se amortizează în jur de şase ani. În principiu, la suprafaţa existentă, familia Ianţoc ar trebui să scoată cam 400 de tone de roşii la un ciclu complet. Până acum, nu au făcut un calcul, dar nu cred că vor ajunge la o recoltă atât de mare, având în vedere problemele întâmpinate cu lumina (prin ianuarie - februarie). În România, serele de un hectar au ajuns şi la o producţie de 500 - 600 de tone. Andrei Ianţoc găseşte cu greu forţă de muncă la seră. „În primul rând, oamenii preferă să stea acasă pe ajutorul social, decât să vină la lucru. Ne-am chinuit foarte mult. Şi acum am mai avea nevoie de oameni, dar nu prea se bat să vină. Nu căutăm profesionişti, pentru că sere ca astea sunt câteva în ţară, ci oameni care vor să fie modelaţi şi învăţaţi. Se lucrează tot anul. Avem o singură lună de pauză, în care facem curăţenie, dezinfectăm, scoatem plantele vechi afară, pregătim cultura următoare“, spune Evelina Ianţoc.

Mai ridică o seră

În momentul de faţă, în judeţ sunt două astfel de sere, cea de la Nicolae Bălcescu (care a fost prima din Constanţa) şi cea de la Seimeni. În ţară, au mai apărut la Chirana (Ialomiţa), Iaşi, Cluj, Deva sau Reghin. În total, sunt vreo zece. „Primele sere au fost cele de la Oradea, dar s-au închis. Au început în 2008 şi au ţinut şase ani. Erau cu apă geotermală“, spune Andrei Ianţoc. Familia sa vrea să mai ridice o seră pe terenul pe care îl deţine la Nicolae Bălcescu. „Acum avem experienţă. Vrem să venim cu îmbunătăţiri. Am fost în Grecia şi am văzut multe lucruri noi. Vrem să adaptăm, iar fluxul să meargă mai uşor“, punctează administratorul serei.

Era căpitan la juniorii Farului

Ajuns la 32 de ani, Andrei Ianţoc a început fotbalul la şapte ani, la FC Farul, cu antrenorul Iosif Bükkösi, cel cu care a lucrat până la 16 ani, când tehnicianul a ieşit la pensie, jucătorii fiind pregătiţi apoi de Mihai Turcu. Andrei juca mijlocaş central sau libero şi era căpitanul echipei. Din grupa 1983 mai făceau parte fotbalişti precum Ianis Zicu, Enache Câju, Radu Oprea, Cătălin Buşuricu, Ciprian Micu, Valentin Camboianu, Romeo Vasiliu, Cornel Diaconu, Mitică Halep sau Mita Funda. Chemat şi la lotul naţional, Andrei putea ajunge la juniorii lui Dinamo (la grupa pregătită de Pârcălab), dar, în cele din urmă, mutarea nu s-a mai realizat. După terminarea junioratului, Ianţoc a cochetat cu Astra, a jucat un an la Zimnicea, în Liga a III-a, iar ulterior, la formaţii din judeţul Constanţa, precum Midia Năvodari (în două rânduri, inclusiv la Liga a II-a, când echipa s-a clasat pe podium), Callatis Mangalia sau Portul Constanţa. Fotbalistul a pus capăt activităţii competiţionale la 28 de ani, pentru că începuse activitatea la seră şi nu mai avea timp. Andrei şi Evelina formează un cuplu de patru ani, iar luna trecută, pe 19 iunie, s-au căsătorit civil. Petrecerea cea mare va avea loc la toamnă, pe 10 octombrie.

Ti-a placut articolul?

Comentarii