Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
02:38 22 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Legea poate fi schimbată la cererea unui fost primar din Constanţa Afirmaţiile procurorului general Augustin Lazar în legăură cu OUG 13/2017 se încadrează în Codul deontologic

ro

26 Sep, 2017 12:41 1018 Marime text
Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat raportul Inspecţiei Judiciare prin care s-a concluzionat că nu există indicii privind încălcarea de către Augustin Lazar, procuror general al Parchetului General al României, a obligațiilor deontologice stabilite prin dispozițiile art.9 alin. 2 și art.17 din Codul deontologic.

Amintim că Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în acest caz iar verificatile au vizat câteva afirmații făcute de Lazar Augustin în cadrul unor discuții publice purtate pe marginea circumstanțelor în care a fost adoptata OUG 13/2017.

Cu privire la acest subiect, în prezent, un fost primar din judeţul Constanţa solicită anulare a celebrei Ordonanţe nr. 14, care a abrogat Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. Solicitarea fostului primar se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Până în prezent nu a fost stabilit un prim termen.

OUG 13/2017 prevedea, printre altele, că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă“.  

Tot OUG 13/2017 mai prevedea că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă“. 

Amintim că, în urma unei analize specifice, Direcţia Naţională Anticorupţie a informat că „prevederile ordonanţei de urgenţă“, dacă aceasta intră în vigoare, „favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu - fapte asimilate infracţiunilor de corupţie“. Cine are de profitat   „În plus“, mai arată DNA, „de aceste prevederi vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu“. „Prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la: introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu - 200.000 de lei - prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată (limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate); scăderea termenului de prescriere a faptelor la cinci ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu (pedeapsa scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea). Prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia «dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative», sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale) abilitaţi să emită, să aprobe sau să adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor“, mai arată DNA.

Ti-a placut articolul?

Comentarii