Percheziţii DIICOT la Constanţa Au fost emise nouă mandate de arestare. Toate sunt la un pas de anulare

Cele nouă persoane arestate de Tribunalul Sălaj în urma unor percheziţii efectuate de procurorii DIICOT în mai multe judeţe din ţară, printre care şi în judeţul Constanţa, cer să fie puse în libertate. Inculpaţii sunt suspectaţi că fac parte dintr-un grup infracţional structurat pe mai multe paliere, specializat în infracţiuni de delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală. Potrivit Tribunalului Sălaj, în arest a fost dus Pavel Nicoară, Sebastian -Dacian Chira, Gheorghe Dorel Dejeu, Ioan Galiş, Ioan Huluban, Emil Boita, Vasile-Valer Boer, Gavril Biriş şi Marinel Baidoc. Toţi cei mai sus precizaţi au formulat contestaţie împotriva Tribunalului Sălaj, urmând ca dosarul să ajungă pe rolul Curţii de Apel Cluj, instanţă care poate anula toate cele nouă mandate de arestare.         
 
Amintim că, pe data de 28 martie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Sălaj, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj şi ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj au efectuat un număr de 33 de percheziţii pe raza judeţelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa şi a municipiului Bucureşti. „În cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2010, pe raza mai multor judeţe au funcţionat societăţi de tip «fantomă» controlate de către suspecţi, aceste societăţi fiind folosite cu scopul de eluda bugetul de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia membrilor grupării. Aceste societăţi erau înfiinţate pe numele unor persoane cu o condiţie materială precară, în scopul deschiderii unor conturi bancare, obţinerii de carduri şi emiterii de facturi fiscale fictive în interesul societăţilor comerciale aparţinând liderilor grupului de criminalitate organizată”, conform DIICOT.Procurorii mai susţin că, ulterior, sumele plătite prin conturile societăţilor fantomă erau ridicate în numerar sau de la ATM-uri imediat după plată şi se reîntorceau în posesia societăţilor cu activitate economică reală administrate de suspecţii care foloseau aceste societăţi fantomă. Mai mult decât atât, organele de anchetă precizează că membrii grupării introduceau aceste sume în cadrul societăţilor pe care le administrau cu titlu de împrumut asociat sau creditare firmă, creând aparenţa legalităţii acestor sume. Prejudiciul cauzat este de 5 milioane de euro, urmând să fie instituite măsuri asigurătorii în vederea recuperării acestuia.