Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
12:35 19 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Deferiţi justiţiei de procurorii Anticorupţie Cum au încercat directorii Constantin Chera şi Virgil Lungu să scape de judecată

ro

07 May, 2014 00:00 1466 Marime text
„Chera a refuzat, în mod nejustificat, încheierea unui contract ce avea ca obiect supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la Autostrada A2 şi la centura ocolitoare a municipiului Constanţa”

Constantin Chera, director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi Virgil Lungu, fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, vor fi judecaţi de Tribunalul Constanţa. Decizia a fost luată ieri de Iulia Cezara Suciu, magistrat al instanţei mai sus precizate şi poate fi atacată la Curtea de Apel Constanţa. Cei doi au fost deferiţi justiţiei de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.

Iulia Cezara Suciu, judecător al Tribunalului Constanţa, a respins, ieri, cererile şi excepţiile formulate atât de Constantin Chera, cât şi de Virgil Lungu cu privire la nulitatea actului de sesizare a instanţei şi la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Tot ieri, Suciu a constatat legalitatea sesizării Tribunalului Constanţa prin rechizitoriul nr. 9/P/2010 din 21.11.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa privind pe inculpaţii Constantin Chera, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, şi Virgil Lungu, pentru conflict de interese în formă continuată (14 acte materiale). De asemenea, Tribunalul Constanţa a dispus începerea judecăţii cauzei cu privire la inculpaţii Chera şi Lungu. Constantin Chera şi Virgil Lungu au fost trimişi în judecată, la data de 25 noiembrie 2013, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa. Conform anchetatorilor, „în luna noiembrie a anului 2008, în calitate de director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, inculpatul Chera Constantin a refuzat, în mod nejustificat, încheierea unui contract ce avea ca obiect supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la Autostrada A2 şi la centura ocolitoare a municipiului Constanţa, direct cu beneficiarul acestor servicii, împrejurare care a produs un prejudiciu patrimoniului muzeului de 4.406.056,11 lei”. „Inculpatul Chera Constantin a permis însă ca o altă persoană juridică, respectiv SC Deprom SRL, să se interpună şi să încheie contractul. În acest mod, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a devenit prestator de servicii în beneficiul societăţii comerciale menţionate, primind, în cadrul acestor relaţii contractuale, sume inferioare celor pe care le-ar fi dobândit dacă ar fi contractat direct cu beneficiarul lucrărilor prestate.Inculpatul Lungu Virgil, şef al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, a înlesnit efectuarea unor activităţi comerciale de către SC Deprom SRL, societate asupra căreia avea atribuţii de control, atât sub aspectul activităţii prestate în domeniul arheologiei, cât şi sub aspectul încasării şi virării timbrului monumentelor istorice datorat din activitatea de librărie”, potrivit anchetatorilor.

SC Deprom SRL

Procurorii mai susţin că, „astfel, inculpatul Lungu Virgil a făcut recomandări scrise şi verbale persoanelor interesate de încheierea de contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară cu SC Deprom SRL, a întocmit, a semnat şi a afişat o lungă perioadă de timp, în interiorul sediului DJCCPCN Constanţa, pe uşa compartimentului care elibera avize, un înscris prin care comunica terţilor împrejurarea că SC Deprom SRL efectuează lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică”. „Totodată, în perioada 08.06.2010 - 09.12.2011, inculpatul Lungu Virgil, în calitate de director executiv al DJCCPCN Constanţa, a emis mai multe certificate de descărcare de sarcină arheologică (14 acte materiale), în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, unitate la care era angajat în acelaşi timp. În temeiul acestor acte s-a realizat un folos material în favoarea muzeului care presta activităţile de cercetare în baza unor contracte încheiate cu beneficiarii”, au conchis oficialii  Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii