Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
14:50 22 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Afaceri pe piata neagra cu obiecte de patrimoniu

ro

03 Sep, 2007 00:00 981 Marime text
1188755263.jpg

Importante piese arheologice dispar fara urma, din muze ori situri arheologice, in colectiile particulare sau pe piata neagra a obiectelor de patrimoniu

La Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie s-a constatat, luna trecuta, disparitia basoreliefului "Cavalerul trac si zeita Cybele". Piesa se afla in expunere libera, iar "sustragerea" releva carentele institutiei de cultura la capitolul supraveghere. Directorul MINA Constanta, Constantin Chera, pune disparitiile si pe seama lipsei fondurilor pentru investitii in supraveghere. El a explicat ca, deseori, a solicitat Consiliului Judetean Constanta cresterea personalului si a camerelor de supraveghere, insa nu a avut sorti de izbanda. Muzeul de Istorie are in dotarea sa doar 16 camere de supraveghere, dintre care doua sunt dispuse in exterior, la porticuri. "Dotarea" este insuficienta pentru patrimoniul muzeului. Institutia beneficiaza doar de trei supraveghetori, care nu pot face fata afluxului de vizitatori.

Retele protejate de persoane importante

Directorul institutiei pagubite, Constantin Chera, sustine ca furturile de obiecte de patrimoniu beneficiaza de protectia unor persoane sus-puse. "Ne confruntam cu o situatie in care exista adevarate retele organizate specializate pe furturi de obiecte de patrimoniu, cele mai multe dintre ele cu protectie in pozitii inalte". Fenomenul a luat amploare in ultima vreme, iar institutiile muzeale de stat nu pot face fata in lipsa sistemelor adevarate de supraveghere. Mai ales cand vechile instalatii acopera o mica parte din necesar. Constantin Chera explica ca retelele au la dispozitie mijloace tehnice extrem de sofisticate, de la detectoare de ultima generatie si pana la sisteme de localizare a unor situri arheologice prin satelit. "Investitiile in acest domeniu vin din bani publici, iar sectorul cultura are totusi nevoie de modernizare. Costurile sunt exorbitante, de ordinul sutelor de milioane", a mai spus Chera. Un plan de documentatie pentru extinderea sistemului de supraveghere si inregistrare digitala prin televiziune cu circuit inchis al MINA, inregistrat la 5 mai 2007, releva costuri totale de 14.666 lei. Chera apreciaza ca mijloacele financiare ale Muzeului de Arheologie sunt extrem de limitate, iar, in ultimele decenii, achizitionarea sistemelor sofisticate de supraveghere a fost aproape imposibila. Desi incasarile muzeului si ale institutiilor subordonate sunt substantiale, datorita numarului mare de vizitatori, directorul MINA Constanta spune ca banii sunt investiti, in mare parte, in reparatii si in aducerea la standarde decente a muzeelor din teritoriu si a caselor cercetatorilor. Constantin Chera spune ca fenomenul furturilor obiectelor de patrimoniu a capatat proportii in tara. El spune ca retelele opereaza in Dobrogea si muntii Orastiei si au beneficiat de protectia unor personaje cu "greutate politica". Un caz celebru este jaful de la cetatea Troesmis, din 2002, cand trei "cercetatori", printre care si Bogdan Stambuliu, detinator al unui magazin cu monede, dotati cu un detector de metale au descoperit sute de monede de mare valoare. Un an mai tarziu, in Capitala, apareau doua cataloage luxoase, semnate de Stambuliu, destinate unei licitatii care trebuia sa aiba la Geneva. Prefata cataloagelor, care prezentau bunuri culturale unice sau rare cu caracter de tezaur pentru patrimoniul cultural romanesc, era semnata de catre fostul premier Adrian Nastase.

"Infractori" specializati in arheologie

In ceea ce priveste furturile de la MINA, directorul institutiei pagubite considera ca este vorba despre "persoane certate cu legea, dar care aplica metode de cercetare arheologica". Recuperarea bunurilor este extrem de dificila, existand in acest sens rapoarte ale Politiei de Patrimoniu. Interesant este ca, in ultimii saptesprezece ani, Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta a fost "pagubit" de mai multe ori, de catre "autori necunoscuti". In 1990, din expozitia de baza a MINA Constanta au disparut din vitrina trei vase de sticla, din secolul I d. HR. De la Edificiul Roman cu Mozaic au fost furate in 1997 si 2001 doua statuete: o reprezentare a lui Hermes si una a lui Dionysos. Dupa ani si ani de cercetari, Politia de patrimoniu nu a descoperit nici piesele si nici hotii. Alte furturi de material numismatic pun in con de umbra capacitatea angajatilor politiei de a-si face datoria. Ultimele disparitii pun capac: in august, s-au volatilizat Cavalerul trac de la Muzeul de Istorie si alte trei piese de la Muzeul Histria. O explicatie in acest sens o da tot directorul MINA Constanta, dr. Constantin Chera. "Piesele furate din muzeu si siturile arheologice intra, pe de o parte, in colectii particulare, iar pe de alta parte, sunt trecute fraudulos peste granita, aparand, din cand in cand, la casele de licitatii din strainatate". Pana in acest moment, niciunul dintre obiectele disparute nu au fost descoperite, dosarele Politiei vorbind despre "autor necunoscut".

Scris de: {autor}Mirela STINGA {/autor}

Ti-a placut articolul?

Comentarii