De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
00:20 24 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Legi asumate sau incomplete complică situaţia învăţământului preuniversitar Epistola lui Făgădău către MEN

ro

27 Oct, 2015 00:00 1182 Marime text


Pentru a-şi impune punctul de vedere, adesea partidele aflate la putere trec legi importante prin asumarea răspunderii sau le elaborează incomplet, efectele urmând a se produce după aplicare. Aşa s-a întâmplat şi în legislatura anterioară cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011. Care au fost efectele asupra administraţiilor publice locale şi a sistemului de învăţământ preuniversitar local ne-a explicat primarul interimar al municipiului Constanţa, Decebal Făgădău.
 
În biroul lui Decebal Făgădău tronează un writeboard pe trepied, iar pe una dintre pagini este înfăţişată o situaţie care prezintă alocările financiare de care au beneficiat unităţile de învăţământ constănţene înainte şi după aplicarea Legii nr. 1/2011.
 
În perioada 2009-2011, CLM Constanţa acorda un buget Direcţiei de învăţământ, o structură ce gestiona şi administra baza şcolară din municipiu. Conform situaţiei lui Făgădău, alocările bugetare au fost următoarele: anul 2009 - 21,6 milioane de lei, anul 2010 - 22,06 milioane de lei, anul 2011 - 19,92 de milioane de lei. Un an mai târziu, toate cheltuielile de funcţionare au fost preluate de Ministerul Educaţiei. Numai că municipalitatea a avut de pierdut în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar. „Pentru că nu aveau surse de finanţare, au diminuat cotele din impozitul pe venitul global, cele care rămân la dispoziţia autorităţilor locale, de la 44% la 41,75%. Practic, noi, anual, finanţăm indirect şcolile cu 22 de milioane de lei. Pentru că Legea Educaţiei Naţionale a introdus un nou sistem de repartizare a cheltuielilor de funcţionare a unităţilor şcolare - costul standard per elev -, am ajuns la un calcul cinic, matematic. Numărul de elevi ori costul standard reprezintă repartiţia sumelor. În 2012, noi am finanţat indirect, din impozitul pe venitul global, cu aceeaşi sumă, şcolile şi liceele, iar unităţilor constănţene le-a fost repartizată suma de 13,5 milioane de lei. Există o diferenţă de aproape opt milioane de lei între ceea ce noi am contribuit la bugetul naţional pentru şcoli şi ceea ce s-a întors în unităţile şcolare constănţene“, ne-a declarat şeful administraţiei publice locale.
 
„Încurajăm cantitatea în detrimentul calităţii!“
 
În opinia lui Făgădău, costul standard per elev nu ţine cont de nişte aspecte esenţiale cum ar fi: diferenţa dintre o grădiniţă cu program normal şi una cu program prelungit, dintre un liceu teoretic şi unul vocaţional, acestea din urmă presupunând alte dotări şi mult mai multe cheltuieli, precum şi dintre o unitate şcolară nouă şi una ce funcţionează într-un imobil vechi şi care presupune cheltuieli suplimentare inclusiv la utilităţi. „Am ajuns să încurajăm cantitatea în detrimentul calităţii. Această aplatizare a alocării fondurilor trebuie anulată din lege“, este de părere primarul interimar al municipiului Constanţa.
 
De altfel, el este nemulţumit şi de faptul că „nu există un criteriu stimulativ pentru elevii care au performanţă şi un criteriu de sancţionare a celor care nu înregistrează performanţă. (…) Sper în înţelepciunea tehnocraţilor din Ministerul Educaţiei şi a parlamentarilor că vor ajunge să schimbe un principiu fundamental după care se ghidează şcoala românească în prezent: să înlocuim criteriul cantitativ cu cel de performanţă“, a afirmat viceprimarul cu atribuţii de primar, Decebal Făgădău.

Măsuri adoptate după ureche

În speranţa că vor întări disciplina financiară, s-au luat o serie de măsuri, la nivel naţional. Aşa se face că orice primărie trebuie să se încadreze în bugetul care i-a fost alocat, iar în caz contrar, i se blochează alocarea cotelor până la remedierea situaţiei. Mai mult, în asemenea situaţii, primarii sunt sancţionaţi.
 
Cum la noi lucrurile se fac pe jumătate, şi în cazul acestor normative s-a omis ceva. „Această răspundere nu curge de sus în jos. Lipsa unui contract ferm între primar şi directorul unei unităţi de învăţământ poate duce la situaţii dificile pentru administraţia locală, situaţie pe care Primăria Constanţa a trăit-o“, a menţionat primarul interimar Decebal Făgădău.
 
El a explicat că au fost cazuri în care unele şcoli au făcut achiziţii - imprimante sau servicii - fără a fi achitate în termenul de 90 de zile prevăzut de legiuitor. Şi, cum orice datorie mai veche de 90 de zile se transformă în arierat, s-a ajuns la blocarea cotelor defalcate din impozitul pe bugetul global către bugetul municipalităţii. „Noi (n.r. Primăria Constanţa), împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, ne propunem să adresăm o scrisoare Ministerului Educaţiei pentru a reglementa răspunderea contractuală dintre primar şi directorul unei unităţi şcolare. Aşa cum eu trebuie să mă încadrez într-un buget, aşa fiecare unitate şcolară trebuie să se încadreze în bugetul alocat pentru a evita, pe viitor, situaţii de blocaj“, a precizat primarul interimar al municipiului Constanţa, Decebal Făgădău.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • chivu andrei 27 Oct, 2015 04:53 si cum se incadreaza dl Fagadau intr-un buget? imparte zecile de milioane de euro pe la Pomacost, Polaris, Puppy Vet si apoi sta miloaga la banii si proiectele europene?...intre timp vin copiii de la Cercetasii Marini chemati de Park Mall si strang gunoaiele in parcul pentru care Pomacostul primeste 6 mil euro anul si pentru intretinerea spatiilor verzi Tabacariei. Dar dansul stie ce amenajari trebuiesc factute pe langa scoala pentru ca si dansul autorizat un salon de masaj (Vogue Masaj) chir vis-a-vis de primarie si cateva terase cotete de lux - terasa-restaurant-libanez