De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
16:58 28 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Un medic constănţean avertizează „Clostridium difficile”, germenele care trăieşte alături de pacienţi în Spitalul Judeţean Constanţa!

ro

04 Dec, 2015 00:00 1878 Marime text
Ministerul Sănătății face controale în spitale, după dezvăluirile făcute de medicii de la Spitalul de Arși, care au spus că jumătate dintre răniții care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv au fost răpuși de infecțiile intraspitalicești. Astfel, Ministerul Sănătății vrea să știe, după anchetă, rezultatul analizei infecţiilor la pacienţii cu arsuri, urmând să prezinte un raport complet şi un plan de măsuri concrete.
  
Spitalele din România utilizează ghiduri naţionale şi internaţionale, precum şi protocoale specifice de tratament în cazul marilor arşi. După incendiul din data de 30 octombrie, Ministerul Sănătăţii a transmis, din nou, către unităţile sanitare care au preluat în îngrijire răniţii de la Colectiv aceste protocoale.
 
Infecţiile intraspitaliceşti reprezintă, pe plan internaţional, una dintre complicaţiile cele mai frecvente ale pacienţilor cu arsuri majore. Conform studiilor de specialitate în acest domeniu, 75% dintre decesele pacienţilor cu arsuri sunt asociate cu complicaţii infecţioase şi/sau leziuni pulmonare. Infecţiile reprezintă doar unul dintre multiplii factori determinanţi ai prognosticului în cazul pacientului cu arsuri. Şi nu numai, fiindcă şi alte diagnostice pot fi agravate de prezenţa infecţiilor nosocomiale.
 
Pentru tratamentul adecvat al infecţiilor nosocomiale, spitalele au avut la dispoziţie medicaţia şi mijloacele terapeutice necesare. Acestea au fost asigurate prin programul destinat pacientului critic. Dacă pentru anul 2015, acest program avea prevăzut un buget de peste 200 de milioane de lei, după tragedie, acesta a fost suplimentat cu 23,6 milioane de lei, la nivelul solicitărilor transmise de spitalele care au preluat victimele.
 
La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” a oferit consultanţă de specialitate tuturor spitalelor, prin medici specialişti, şi a efectuat analize microbiologice.

Clostridium difficile - toxine A/B

Un medic din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa ne-a declarat că în unitatea medicală constănţeană cea mai întâlnită infecţie nosocomială este cea cu „clostridium difficile”, un bacil gram-pozitiv, sporulat, anaerob, care constituie o cauză principală a diareii şi a colitei asociate cu antibioticele. Este agentul etiologic al majorităţii cazurilor de colită pseudo-membranoasă. Clostridium difficile este recunoscut ca principala cauză a colitei intraspitaliceşti la pacienţii colonizaţi cu acest germen, cărora li se administrează antibiotice, chimioterapie sau alte medicamente care modifică flora intestinală normală şi permit proliferarea acestui bacil.
 
Infecţia cu Clostridium difficile este o afecţiune nosocomială care se răspândeşte, în principal, din cauza igienei precare, mai susţine medicul din SCJU. Modul principal de transmitere este pe cale fecal-orală, prin ingerarea bacteriilor sau a sporilor bacterieni de pe suprafeţele contaminate. Factorii principali de virulenţă sunt toxina A / B, care se leagă de suprafaţa celulelor epiteliale intestinale şi pătrund în celulă prin endocitoză, după care atacă proteinele regulatoare celulare şi provoacă inactivarea celulară. Toxina A se fixează de un receptor glicoproteic specific de la nivelul microvilozităţilor intestinale, producând un aflux de leucocite PMN la nivelul lamina propria şi o reacţie intensă inflamatorie. Toxina B nu are efect direct asupra epiteliului intestinal, dar exercită o puternică activitate citotoxică asupra mucoasei intestinale lezate în prealabil de toxina A.
 
Mai grav este că, în mod excepţional, infecţia cu această bacterie poate conduce şi la deces în cazul în care diagnosticul pacientului este sever şi se constată o degradare a stării generale a acestuia. Din nefericire, acest germen alături de alte tipuri de infecţii intraspitaliceşti sunt răspândite pe secţiile chirurgicale, adică exact acolo unde gradul de igienă ar trebui să fie maxim. Cel mai des întâlnite infecţii dobândite în spitale sunt cele ale căilor respiratorii şi cele ale sângelui. De asemenea, sunt frecvent întâlnite şi infecţiile locale dobândite în urma intervenţiilor chirurgicale, precum şi cele ale tractului urinar. Multe dintre acestea sunt, de asemenea, rezistente la antibiotice.

Mai multe infecţii intraspitaliceşti decât pe hârtie

Oficial, România are cele mai curate spitale din Europa. Realitatea este însă cu totul alta. Unităţile medicale nu raportează infecţiile intraspitaliceşti de teamă să nu fie penalizate sau să sperie pacienţii. Aşa se face că germeni periculoşi infectează în jur de 10% dintre pacienţii internaţi. Doctorii atrag atenţia că tratamentul lor devine cu atât mai dificil cu cât antibioticele îşi pierd din putere.
 
Stafilococul auriu, Klebsiella pneumoniae, E. Coli sau Clostridium Dificile. Nume pe atât de complicate pe cât sunt problemele pe care le creează. Aceste bacterii se găsesc peste tot, dar în spitale dau cele mai mari bătăi de cap doctorilor şi, mai ales, pacienţilor internaţi. Câţi pacienţi se infectează în spitalele din România nimeni nu ştie clar. Statisticile oficiale arată o rată a infecţiilor de 2,8%, dar procentul nu este corect, din cauză că managerii spitalelor nu raportează aceste probleme.
 
Cotidianul ZIUA de Constanța l-a contactat telefonic și pe managerul Spitalului Judeţean Constanţa, dr. Dănuţ Căpăţînă. Întrebat dacă reprezentanții unităţii medicale au fost anunțați cu privire la faptul că se vor efectua controale, acesta a răspuns: „Nu am fost anunțați, dar, dacă vin, sunt bine-veniți.”
 
În urma tragediei din clubul Colectiv, s-a pus întrebarea dacă Spitalul Judeţean Constanţa ar putea face față unui eveniment similar, astfel încât să găzduiască un număr atât de mare de pacienţi și cu astfel de arsuri. „Nu, dar prin procedură, noi oricum îi evacuăm. Noi nu suntem centru de primire arşi, deci nu putem face față la catastrofe, chiar cu proceduri interne. Suntem obligați să îi transportăm la cea mai apropiată unitate, care este Spitalul de Arși din București. Nu suntem pentru așa ceva, cazurile de mari arsuri se evacuează către spitalele care se pot ocupa de așa ceva”, a declarat managerul Spitalului Judeţean, Dănuţ Căpăţînă.

Iată ce spunea Căpățînă în 2014 despre infecțiile dobândite pe perioada spitalizării:

„Împreună cu Comitetul Director, gândim o serie de măsuri de preîntâmpinare. Trebuie controlate toate regulile primare de igienă.” Acesta a adăugat că, pentru a-şi atinge scopul, în perioada următoare vor fi amplasate dozatoare cu substanţe dezinfectante atât pentru personalul medical, cât şi pentru pacienţi. Primele secţii care vor beneficia de aceste dozatoare vor fi cele cu risc crescut de infecţie, Neonatologie şi Pediatrie. Treptat, în funcţie de cât permite bugetul, se va continua montarea acestor dozatoare, astfel încât atunci când se va finaliza reabilitarea spitalului, acestea vor exista în toate secţiile.

Ti-a placut articolul?

Comentarii