Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
04:18 20 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Crimeea, 18 aprilie 1944 Şapte decenii de la prima tragedie a „Operaţiunii 60.000” (galerie foto)

ro

18 Apr, 2014 00:00 1743 Marime text
S-au scurs 70 de ani de la operaţiunea de evacuare pe mare a trupelor române, în timpul acţiunii de retragere a unităţilor germano-române din Crimeea, eveniment cunoscut în istorie sub denumirea de „Operaţiunea 60.000”. A fost, aşa cum se precizează şi într-un comunicat de presă al Forţelor Navale Române, episodul cel mai important al celui de-al Doilea Război Mondial în Marea Neagră, dată fiind amploarea acţiunilor şi cantitatea de forţe şi mijloace participante. Marina Regală Română a fost cea care a denumit evacuarea Crimeii „Operaţiunea 60.000” şi asta ca urmare a faptului că numărul soldaţilor români aflaţi în peninsulă, în aprilie 1944, era de aproximativ 62.000 - 65.000 de oameni, aceştia făcând parte din Armata a XVII-a germană. Operaţiunea de evacuare pe mare a revenit comandamentului român, respectiv Forţelor Navale Maritime comandate de contraamiralul Horia Macellariu, şi a fost executată în două faze. Prima dintre ele s-a derulat în intervalul 14 - 27 aprilie, iar cea de-a doua etapă, considerată şi cea mai dramatică, s-a desfăşurat în perioada 6 - 13 mai 1944.
Potrivit worldwar2.ro, La data de 11 aprilie, a plecat de la Constanţa primul convoi, care era alcătuit din petrolierul german Prodromos şi cargoul ungar Kassa, escortate de Nava Maiestăţii Sale (NMS) Ghiculescu, un vânător de submarine 115 şi Rb 163. Acestora li s-au alăturat şi NMS Regina Maria şi NMS Mărăşeşti, împreună cu un R-boot, având misiunea de a prelua alt convoi din Sevastopol.

Prima tragedie a evacuării a avut loc la data de 18 aprilie. În noaptea de 17/18 aprilie, au plecat din Crimeea navele „Alba Iulia” şi „Danubius”, escortate de distrugătorul NMS Mărăşti, canoniera NMS Ghiculescu, UJ 104 şi Rb 216. În timpul deplasării, în data de 18 aprilie, la ora 11.00, o torpilă a trecut prin pupa convoiului, anunţând un atac ce avea să se soldeze cu avarierea gravă a navei „Alba Iulia” şi moartea a aproximativ 500 de prizonieri sovietici. Cuprinşi de panică, soldaţii de pe „Alba Iulia” au început să sară în apă. De la Constanţa au fost trimise distrugătoarele NMS Regele Ferdinand şi NMS Regina Maria, precum şi 7 hidroavioane de transport. De asemenea, un alt convoi care se deplasa spre Sevastopol a fost trimis să preia supravieţuitorii. O parte dintre naufragiaţi au fost omorâţi însă de bombe lansate din trei avioane. „Alba Iulia” a fost remorcată de două remorchere trimise de la Constanţa, iar după ce i-au fost puse în funcţiune motoarele, nava avariată a pornit către Constanţa unde a ajuns în data de 20 aprilie, se mai arată pe worldwar2.ro.

Potrivit statisticilor, în prima etapă au plecat din Crimeea către Constanţa 73.058 de oameni, dintre care aproximativ 21.000 de români, iar dintre aceştia peste 2.000 erau răniţi. În cea de-a doua etapă, din Crimeea au fost evacuaţi pe mare 120.853 de oameni, aproximativ 37.000 fiind români, iar dintre aceştia în jur de 4.200 erau răniţi.
Pe durata întregii „Operaţiuni 60.000”, au fost organizate 90 de grupuri şi convoaie escortate, care au adus în ţară 122.853 persoane şi 22.548 de tone de armament, muniţie, materiale şi altele.
Pierderile româneşti în nave au reprezentat 26% din parcul disponibil, navele aduse în portul Constanţa, avariate şi reparabile reprezentând 46%. În ceea ce priveşte trupele române, numărul celor aduşi în ţară a fost de 42.200 de militari (3.056 pe calea aerului), respectiv 90% din efectivul existent în Crimeea la 11 aprilie 1944.
Operaţiunea a fost considerată un succes, ţinând cont de condiţiile în care s-a desfăşurat. Distanţa dintre Constanţa şi Sevastopol era de 220 de mile, iar traversarea dura, în medie, 24 de ore.

La finalul operaţiunii, Marina Regală Română a primit felicitări din partea marelui amiral Karl Dönitz, comandantul Kriegsmarine, şi a viceamiralului Helmuth Brinkmann, comandantul forţelor germane în Marea Neagră, pentru modul în care a operat în timpul evacuării. Majoritatea comandanţilor români de nave au primit Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.
Tot anul acesta, se împlinesc 70 de ani şi de la deportarea tătarilor din Peninsula Crimeea, ziua de 18 mai rămânând în memoria tuturor ca o zi neagră în istoria tătarilor.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii