Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
01:24 17 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Andrei Pleşu, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius“ - „Încercăm, încă o dată, să redescoperim democraţia pe bază de martiraj“ (galerie foto)

ro

19 Nov, 2015 00:00 1365 Marime text


Andrei Pleşu a fost distins, ieri, în Aula Magna a Universităţii „Ovidius“, cu titlul de Doctor Honoris Causa al unităţii constănţene de învăţământ. Decernarea titlului onorific vine la propunerea Consiliului Facultăţii de Litere a Universităţii „Ovidius“ Constanţa. Evenimentul a fost organizat de Universitatea „Ovidius” şi Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România.
 
„Am fost îmbrăcat aşa de frumos, am auzit un inventar mai mult decât flatant al activităţii mele.  Vă spun cu toată sinceritatea că mă socotesc un leneş. De câte ori aud câte aş fi făcut, sunt primul care, să fiu sincer, mă socotesc stupefiat. Oricum, mulţumesc din toată inima Universităţii «Ovidius»!“, a declarat Andrei Pleşu, în cadrul evenimentului de decernare a titlului onorific.
 
Directorul publicaţiei „Dilema veche“ şi-a exprimat aprecierea faţă de titlul de onorabilitate academică oferit prin generozitatea colegilor de la Universitatea „Ovidius“, mărturisind că este o distincţie neaşteptată, dar emoţionantă. Cu această ocazie, omul de cultură Andrei Pleşu a mai spus că abia acum şi-a dat seama câte lucruri îl leagă de sud-estul României. „Elev fiind, am petrecut lungi perioade de vacanţă de-a lungul Dunării inferioare alături de tatăl meu, pentru mai multă vreme chirurg la Tulcea. Cu alte cuvinte, m-am format într-un peisaj dominat de prestigiul şi imprevizibilul apelor. Între fluviu şi mare, între labirintul deltei şi monumentalitatea originară a litoralului tomitan“, a declarat Andrei Pleşu.
 
Scriitorul a povestit apoi cum în studenţie a făcut primele exerciţii de explorare arheologică la Capidava, Histria, Adamclisi şi Basarabi. În nota sa umoristică bine-cunoscută, istoricul şi-a reamintit până şi primele euforii bahice provocate de vinul din Dobrogea. Acesta a mai afirmat că a crescut într-o atmosferă în care a perceput simultan striurile unei diversităţi perfect coerente alcătuite din români, turci, tătari şi lipoveni.

„Începând din acest moment, este şi universitatea mea!“

Filosoful a mărturisit că acum se simte acasă şi recuperat. Mulţumind iar unităţii superioare de învăţământ, acesta a precizat că „Ovidius“ a devenit şi universitatea sa. De asemenea, el a subliniat faptul că momentul în care primeşte această distincţie este, întâmplător, un moment tensionat al istoriei naţionale postdecembriste.  Astfel, fostul om politic a adus în discuţie ultimele evenimente care au marcat societatea românească. „Au murit tineri nevinovaţi, a căzut guvernul, clasa politică este, în întregul, ei fisurată. Încercăm încă o dată, iară şi iarăşi, să redescoperim democraţia pe bază de martiraj. Se caută oameni, se caută idei, se caută un program de reformă politică radicală“, a adăugat Andrei Pleşu.
 
După ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, Andrei Pleşu a susţinut o conferinţă în faţa publicului constănţean, intitulată „Câteva reflecţii asupra prostiei“.   Precizând că a ales să vorbească despre prostie, dar nu „ca un deştept”, acesta şi-a expus propriile constatări pe subiect în stilul său deja cunoscut.  
 
„Toţi suntem proşti din când în când. Spunem prostii, facem prostii, ne purtăm prosteşte, votăm prosteşte. Cuvântul prost vine în limba română din spaţiul slav. M-am amuzat odată să constat că alte cuvinte importante ale limbii noastre nu le-am luat de la latini, ci de la alte zone lingvistice. A gândi în româneşte vine din maghiară. Avem a cugeta, dar este deja învechit, nu prea se mai foloseşte.“
 
Andrei Pleşu a criticat şi manualele de pe care învaţă copii, încercând să tragă un semnal de alarmă asupra proastei pregătiri a generaţiilor viitoare. În acest sens, el a citit în faţa publicului, în cadrul conferinţei, câteva exemple negative găsite în manualele pentru copii. Exemple precum disecarea unui iepure pentru ca elevii să poată „pipăi“ organele interne sau „cum să picuri acid azotic în capul unei râme“  pentru a vedea cum aceasta se va îngălbeni au stârnit hohotele mulţimii prezente la eveniment.
 
În publicul numeros, alcătuit din studenţi, profesori şi oameni de cultură, s-au aflat şi rectorul Universităţii „Ovidius”, Sorin Rugină, decanul Facultăţii de Litere, Cristina Tamaş, şi Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
 
„Vreau să vă spun că aţi interpretat corect. Cei săraci cu duhul nu sunt cei neştiutori, ci sunt cei care îşi cunosc măsura, nu se cred cineva. Sunt chiar cei smeriţi. Omul smerit este realist. Adevărat este că tot omul este contaminat de neputinţele gândirii şi ale exprimării. Unul singur este atotştiutor. Cel care deţine adevărul suprem. Tocmai de aceea, şi Sfântul Apostol Pavel arată că cei ce se socotesc înalţi sunt ridicoli“, a declarat ÎPS Teodosie. El a apreciat că întregul discurs al lui Andrei Pleşu a fost presărat cu „sare şi piper, cu mult talent, realism şi multe cunoştinţe“, precizând că îl admiră pe scriitor de la distanţă, că i-a citit opera şi i-a ascultat discursurile. „Sunteţi un mare gânditor şi cred că Universitatea «Ovidius» are un mare câştig prin dumneavoastră. Sunteţi un clasic printre cei contemporani! Vă preţuiesc şi cred că toată lumea vă preţuieşte! Aţi atras atenţia că şi cel mai învăţat este încă jos faţă de ştiinţa cea înaltă. Vă mulţumesc şi vă felicit!“, şi-a încheiat discursul Arhiepiscopul Tomisului.

Despre Andrei Pleşu

Scriitorul, eseistul, jurnalistul şi filosoful Andrei Pleşu a fost primul ministru al Culturii după căderea regimului comunist. În trecut, el a mai condus şi Ministerul Afacerilor Externe. În prezent, conduce publicaţia de cultură „Dilema Veche“, pe care a şi fondat-o, dar sub un alt nume. Andrei Pleşu a realizat, alături de un alt om de cultură de marcă, Gabriel Liiceanu, o serie de emisiuni de televiziune, dintre care amintim „50 de minute cu Pleşu şi Liceeanu“, difuzată de postul public de televiziune.
 
Ca scriitor, Andrei Pleşu este cunoscut publicului prin volumele „Minima moralia“ (1988), „Jurnalul de la Tescani“ (1993), „Despre îngeri“ (2003), „Obscenitatea publică“ (2004) sau „Parabolele lui Iisus“ (2012).
 
Alexandru Vlădescu este student al Facultăţii de Litere, specializarea Jurnalism, Universitatea „Ovidius“ Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii