Puteam salva oamenii de pe Kursk

Ieri, s-au implinit 27 de ani de la infiintarea Centrului de Scafandri * Cu aceasta ocazie, a fost organizat un exercitiu demonstrativ * Scafandrul roman, considerat printre primii in lume * In timpul exercitiului, au fost initiate mai multe actiuni de salvare a vietii oamenilor, dar si a navelor * pe parcursul prezentarii activitatii scafandrilor s-a facut precizarea ca romanii erau singurii alaturi de norvegieni care puteau interveni in salvarea submarinului rusesc Kursk

Dana militara a Portului Constanta a fost ieri dupa-amiaza gazda unei importante festivitati, in cadrul careia a fost celebrata Ziua Scafandrului Roman. Ieri s-au implinit 27 de ani de cand la Constanta s-a infiintat Centrul 39 Scafandrii, format prin preluarea unei unitati de geniu de marina. La festivitatea de ieri au participat ofiteri superiori din cadrul Fortelor Navale Romane, Ligii Navale, cadre militare care isi desfasoara activitatea in cadrul Centrului, angajati civili si numerosi reprezentanti ai mass-media constantene. La aceasta sarbatoare au participat si opt scafandrii belgieni, care se afla de mai multe zile la Constanta, intr-un schimb de experienta. S-au rostit scurte alocutiuni, in care oratorii au tinut sa evidentieze atat importanta acestei zile festive, cat si rolul foarte important pe care il are scafandrul roman. Un sobor de preoti a oficiat o slujba religioasa pentru comemorarea scafandrilor decedati in misiune, prelatii rugandu-se si pentru sanatatea celor care zi de zi isi risca viata in adancul marii. La finalul festivitatii a avut loc un exercitiu, in cadrul caruia scafandrii Centrului si-au demonstrat valoarea si gradul ridicat de pregatire. Centrul de la Constanta este singura institutie din Romania, abilitata sa formeze si breveteze scafandrii. In cadrul sau in prezent sunt incadrati peste 100 de scafandrii. Dintre acestia o mare pondere o au scafandrii militari, "de lupta", pregatiti sa intervina in situatii reale deosebit de periculoase. Segmentul civil al Centrului este compus din scafandrii de mare adancime, specializati sa intervina la eventuale defectiuni ivite la baraje si platforme marine. Orice persoana sanatoasa fizic si psihic poate deveni posesoarea unui brevet de scafandru, cu conditia implinirii varstei de 16 ani. Costul unui curs are o valoare de aproximativ 45 de milioane de lei si pentru obtinerea unui brevet de scafandru categoria III, aspirantul trebuie "scolit" sapte saptamani. Periodic, pentru obtinerea unei categorii superioare, scafandrul trebuie testat, obtinerea unui brevet categoria I insemnand ca absolventul este scafandru de mare adancime (de peste 60 de metri). Ceea ce se stie mai putin despre practicantii romani ai acestei nobile meserii este ca acestia sunt considerati printre cei mai buni profesionisti din lume. Astfel, scafandrii romani au reusit sa atinga recordul de 501 metri la coborare in adancuri, performanta care ii claseaza pe locul 4 in lume, dupa specialistii din Franta, Rusia si Statele Unite. Toate aceste rezultate remarcabile au facut cunoscut in lume scafandrul roman. Profesionalismul de care acesta da mereu dovada a fost si nul dintre motivele pentru care scafandrii din Belgia au ales tara noastra pentru a-si definitiva pregatirea. Insusi seful Fortelor Navale Belgiene va sosi astazi pe litoral pentru a vizita Centrul de Scafandrii. Inaltul oficial belgian se afla de mai multe zile la Bucuresti, intr-o vizita oficiala si si-a manifestat expres intentia de veni la Constanta, desi aceasta "excursie" nu era prevazuta initial. De la infiintarea Centrului, in 1976 si pana in prezent au decedat cinci scafandrii romani, motiv pentru care ieri auditoriul a tinut un moment de reculegere in memoria lor.

Scafandrii de lupta, stapanii adancurilor de mare

Dupa ce momentul alocutiunilor s-a incheiat, festivitatea a continuat cu un exercitiu, in cadrul caruia scafandrii constanteni si-au demonstrat valoarea. Intr-o prima faza spectatorii au asistat la lansarea in apa a unei turele in care se aflau trei scafandrii, Potrivit scenariului, intr-o anumita zona de pe fundul Marii Negre exista pericolul fisurarii unei conducte de combustibil si a poluarii apei. La fata locului soseste nava de cercetari marine "Grigore Antipa". De la bordul acesteia este lansata o turela cu 3 scafandrii. Unul dintre acestia iese din turela si evalueaza pagubele, dupa care impreuna cu cei doi colegi ai sai remediaza stricaciunile. Turela de 3,5 tone este in permanenta legata de nava prin intermediul unui ombilic. Acest utilaj submers poate ajunge la adancimi de peste 150 de metri, desi initial el a fost programat sa ajunga pana la 300 de metri. Dupa ce au efectuat lucrarile de pe fundul marii, scafandrii au iesit la suprafata. A urmat un alt episod in cadrul caruia patru scafandrii au fost lansati in apa de un elicopter Puma. Trei dintre ei au fost ulterior recuperati dar ultimul a trebuit sa fie recuperat de catre un alt scafandru, cei doi fiind ridicati in elicopter. O spectaculoasa actiune a fost punerea in scena, simularea unei minari a navei Grigore Antipa. Scafandrii inamici au montat o mina pe peretele navei si au parasit imediat perimetrul. Pentru deminarea fost nevoie de interventia trupelor EODE. Patru scafandrii au studiat zona, unul dintre ei, imbracat intr-un comun amagnetic trecand efectiv la deminare. Mina a fost desprinsa de pe peretele navei si distrusa, scafandrul fiind recuperat de o salupa de interventie. De mentionat ca in timpul dezamorsarii pe o suprafata de 500 de metri, un echipaj de genisti aflati la bordul unei salupe rapide au efectuat grenadari in perimetru pentru indepartarea sui eliminarea eventualilor inamici. Exercitiile s-au incheiat cu cel mai spectaculos episod si anume anihilarea unei grupari teroriste care a incercat sa puna stapanire pe nava de razboi Midia. Scafandrii au ajuns in apropierea vasului dupa ce au fost lansati din elicopter. Ei s-au urcat la bordul vasului cu ajutorul unor gheare de pisica si au reusit eliminarea teroristilor si asigurarea perimetrului.Exercitiile efectuate ieri au demonstrat faptul ca scafandrii romani pot face fata cu brio in cazul unor evenimente reale. In timpul prezentarii actiunilor concrete, s-a aratat ca romanii puteau fi singurii care puteau interveni in salvarea oamenilor de pe submarinul rusesc Kursk.